CNA-ul și focul de armă

Eram pe vremea Guerrillei de Timișoara … deci acum vreo 7 ani cel puțin. Ajung la radio și văd în producție toată lumea buluc (director, „tehnicul”, „vocile” și știriștii). Dau și eu binețe și sunt imediat pusă la curent cu noul spot pentru nuș’ ce firmă locală (zău dacă-mi amintesc despre ce era). Ceva însă foarte comic, cum rar se întâmplă să poți „naște” în publicitate. Genial de comic. Undeva prin acțiunea spot-ului se auzea și un foc de armă (foarte bine integrat de fapt în poveste … chiar poanta reclamei, până la urmă).

Mi-am revenit cu greu după criza de râs și am recunoscut, ca și cei de față, că ăl de făcuse reclama a dat lovitura. Clientul era încântat, noi eram siguri că va fi chiar un spot memorabil, deci nici ascultătorii nu-l vor înghiți cu suspine, deși e publicitate la urma urmei.

Și-i dăm drumul pe post, auzim cum sună, mai râdem la fiecare difuzare, deși-l știam pe de rost, cu tot cu poanta lui. Deh, genul de chestie pe care o știi și care încă te amuză la a suta audiție.

Peste vreo oră suntem sunați val-vârtej de reprezentantul local al CNA, că spot-ul incită la violență și alte bălării de genul ăsta, deci trebuie imediat modificat, că nu-i destul de pacifist. S-a dus naibii și comicul lui, dar nu te joci. Clientul a strâmbat din nas, că-i plăcuse cum sună și nu era atât de idiot încât să nu își dea seama că un spot memorabil îi face bine la business, dar a acceptat modificarea, că nu avea să plătească el amenzile.

Mi-am amintit de chestia asta azi, rememorând câte o bucățică din prestația unor televiziuni în perioada alegerilor. Nu am avut timp să stau să vizionez emisiuni, că am destule pe cap, dar am mai prins câte ceva pe net. Asculta Mircea acum 2 zile o declarație anti-Iohannis și am crezut inițial că e ceva de la Times New Roman sau vreun „scheci” Divertis. Nu, era o declarație a altui politician, trecută bine de orice limită de bun simț (să nu mai zic de calomniile strecurate elegant în ea).

Am văzut cu toții ce campanie mizerabilă s-a petrecut în țara asta. Mă simt ușor răzbunată, văzând că a câștigat un om care nu s-a antrenat în asemenea mizerii, dar a primit destule balegi în ultimele luni. Întrebarea mea de bou plătitor de taxe ar fi „unde este CNA-ul, acest uriaș protector al inocenței noastre, când pe la televiziuni s-au spus niște chestii de le-ar da avocaților unor candidați muncă pe vreo 30 de ani?”

Cum este posibil ca niște televiziuni să arunce cu dejecții fără nicio problemă, iar CNA-ul să nu le sisteze emisia măcar 5 ore pe zi, doar-doar se mai calmează și apucă realizatorii să-și ia Prozac-ul?

Am auzit despre vânzare de copii, despre tot felul de fantasmagorii, că aveam impresia că-s în 1001 de Nopți. Culmea este că o parte bună din populație a înghițit toate chestiile astea, că doar, dacă se spune la TV, este adevărat.

Nu mai vorbim aici despre un foc de armă care ar incita (cică) la violență, vorbim aici de un linșaj mediatic bine pus la punct, de MINCIUNI și tot felul de mizerii, la care CNA-ul închide ochii galeș.

Ani buni am fost aprox. amuzată de cât de rupți de realitate sunt unii și alții de la televiziuni, dar, când am auzit oameni cu creier suficient de funcțional citând din „Opere Complete” de la cine știe ce televiziune din asta, am realizat că mulți nu văd diferența între o minciună și un mesaj real. Deci nu mai e nimic de râs, sute de mii de alegători au crezut tot felul de gogoși despre unul și altul, chestie care, normal. le-a afectat și votul.

Aparent pentru domnii de la CNA este însă OK, eventual mai interzicem o reclamă sau a suta difuzare Singur Acasă, că incită la violență, la cum îi căpăcește puștanul pe cei doi hoți.