Dragă domnule patron de pizzerie,
Am înţeles că angajaţi toţi retardaţii indivizii care să lucreze pe doi bani şi pe unii dintre aceşti cretini vajnici angajaţi îi trimiteţi pe teren în hârbul maşina firmei dvs. care transportă mâncarea la domiciliu. Şi că e important ca mâncarea de porci pizza realizată măiastru de bucătarii dvs. să ajungă caldă la fraierii clienţii pe care îi are pizzeria dvs.
Pot înţelege de asemenea şi graba tâmpitului şoferului care nu dă 2 bani pe maşină (doar nu e a lui), dar mi se înţepenesc sinapsele când mă trezesc cu câte un tâmpit de genul ăsta în nasul meu, peste mine, fără prioritate, fără lege, fără dumnezeu (cu ăştia se rezolvă, că am aliniat eu câţiva, laolaltă cu un pluton de morţi, răniţi şi nişte sfinţi de sămânţă).
Dacă în colecţia dvs. de dobitoci angajaţi se numără şi unul care astăzi, 22 ianuarie, ora 0 şi ceva conducea o rablă maşină gen Tico bleumarin şi îşi făcea rondul de kamikaze în zona Maria din Timişoara (ieşirea de sub viaduct), să îi transmiteţi din partea mea regretul că mă-sa nu a fost sterilizată anterior ieşirii lui pe lumea asta.
De asemenea să îi explicaţi că în România şi cam peste tot în lume (în afară de supuşii lu’ tanti Betty) lumea circulă pe banda din dreapta şi că pe aia din stânga este foarte posibil să întâlnească maşini. Şi că ieşirea dintr-o curbă pe sensul meu de mers înseamnă că ori moare din impact frontal în conserva aia de maşină, ori îl omor eu, după ce ies (sper) în viaţă din maşină şi îl lovesc cu cricul (a dracului să fiu dacă nu îl şi găsesc în 3 secunde) până îi fac creierul ăla de bibilică muci.
Colegul meu (pe care îl duceam acasă) este convins că a lunecat (la 8 grade cu plus, nu putea aluneca decât pe exteriorul perfect neted al antemenţionatului creier), eu sunt convinsă că a condus, aşa cum conduc cretinii ăştia, fără să caşte ochii, a luat curba larg şi era să ne pupăm în bot să vadă de aproape cum arată bombeul de la pantofii mei sport.
Mi-ar plăcea să cred că este un caz singular şi că este doar un angajat frecat până la epuizare de un bişniţar om de afaceri, dacă nu ar fi incidente similare cu cercopitecii angajaţii dvs. cam în fiecare zi în care ieşim în trafic.
Nu ştiu de la ce pizzeria lu’ peşte este viţelul, probabil pizza Cora sau Plus (după cum era mâzgălită “brenduită” maşina), dar este necesar să faceţi o mică şedinţă cu sclavii angajaţii de pe teren şi să le reamintiţi că o pizza nu este mai importantă decât maşinile pe care le distrug sau vieţile ce se pierd pentru că sunt nesimţiţi şi aerieni.
Dacă vă lipseşte de la apel în această dimineaţă un coteţ o maşină, înseamnă că boul a intrat în vreun parapet sau alt şofer mai ghinionist decât mine. Oricum, aşa, preventiv, încercaţi să vă educaţi angajaţii, pentru că tot firma dvs. se face de rahat şi ştiu şi cine plăteşte oalele sparte în caz că vreunul din “şumahări” o comite (şi la cum circulă mulţi, şansele sunt foarte mari).
Cu respect, un şofer norocos al dracului.
