Nu am niciun motiv să-mi arog vreun merit la faza asta, că s-a rugat iubi de mine ca de sfinţi să merg să vizitez zona. Am tot amânat de săptămâni întregi, până acum vreo 2-3 săptămâni când am binevoit să-l ascult. Mai mult de gura lui m-am dus, dar aş minţi dacă aş spune că-mi displace locul pe care l-am văzut.
M-am luat deci într-o sâmbătă dimineaţă pe la 11-12 aşa (mda, unii consideră şi orele astea dimineaţă, mai ales o putoare ca mine), am urcat în autobuz, apoi metrou şi dusă am fost.
Zona în care am aterizat nu e nemaipomenit de elegantă, dar are un pitoresc al ei. “Bloace” de sticlă şi clădiri joase cu nelipsitele lor scări de incendiu.
O cale suspendată şi 2 semne de “final de stradă”, să nu ne încurcăm. Nu aveam ce să caut pe acolo, dar tot am oprit 2 secunde cât să fac o poză.
Clădirea Citi pozată mai de aproape. Acum e tot mai uşor să-mi găsesc drumul, ştiind că Gantry Plaza e la malul gârlei şi peste “drum” sunt clădirile mari din Manhattan. Chiar dacă te rătăceşti, te readuce pe drumul cel bun o imagine de genul ..
Chrysler foarte mîndră-n soare şi soare de să căpiezi. Singura chestie cu care mă consolam era gândul că voi ajunge la apă şi acolo bate un fel de vânt ceva mai viteaz. Probabil de asta trag şi eu mereu spre faleze în perioada asta a anului.
Am mai bătut ceva drum până am dat de porţiunea asta de traseu. Normal că m-am dus până în capătul străzii .. era închis, aşa că am făcut minunatul traseu înapoi şi m-am dus spre stânga înjurându-mi prostia. Pe aşa căldură nu-ţi prieşte să faci drumuri amboulea, mai ales într-o zonă din asta “luxoasă”.
După ce am mai cutreierat nişte străzi, am ajuns şi la Parcul Gantry. Vederea spre Manhattan a meritat şi soarele şi oboseala. Doar pentru asta am venit. Imediat în dreapta e o fostă staţie de îmbuteliat Pepsi Cola. Doar atât a mai rămas:
În rest se construieşte comunismul mai un bloc, mai încă unul ..
Şi o vedere spre Manhattan. Chrysler Building (aia rotundă la vârf), ONU (clădirea lată din mijloc .. se lucrează la ea) şi Empire State Building. Restul nu-s atât de importante (mai exact nu le ştiu eu numele tuturor).
O poză la “firul ierbii”, cu aceleaşi clădiri în plin plan. Am prins loc pe o bancă, în rest era plin de lume ieşită la picnic sau la plajă.
Şi un “ochean” din ăla şmecher de vizionat peisajul. Nu ştiu cât costă să-l foloseşti (nimic nu-i gratis la yankei), dar e oricum o imagine familiară oricărui consumator de filme romantice. Există agregate din astea şi pe Empire State Building şi în alte zone strategice, eu am preferat să-l pozeze decât să-l folosesc.
Dacă tot vorbim de lucruri sfinte, iată şi o macara din aia de dă numele parcului. Acu’ o sută şi ceva de ani agregatul încărca şi descărca de zor, momentan e doar de frumuseţe.
Am prins şi o ceată de motociclişti cu “albinuţele” parcate. Normal că nu am rezistat tentaţiei şi le-am pozat motoarele.
Şi acum de final, un clip de la Gantry, dacă vă era dor de vocea mea suavă 🙂
Restul de poze pe BestWorldImages.
