Walter Isaacson – Steve Jobs

Ideea unei biografii care să urmărească viața unuia dintre cei mai cunoscuți oameni din istoria modernă a lumii nu a fost chiar una nouă, dar Steve Jobs nu prea a fost interesat de ea, așa că l-a tot purtat pe Walter Isaacson cu vorba. Până într-o zi. Realizând că, în ciuda celebrului săi „reality distortion field” (voi explica mai târziu), boala sa (cancer pancreatic) nu se dă învinsă și că există un singur final, și ăla tragic, Steve Jobs a decis până la urmă să înceapă munca și la acest proiect, care să-l prezinte lumii, așa cum este.

Cartea este construită pe zeci de interviuri avute cu Steve, rudele lui, prietenii și chiar concurenții sau indivizi cu care a terminat abrupt orice relație. Așa cum veți putea descoperi din carte, Jobs NU a fost un diplomat, majoritatea l-ar caracteriza ca nesuferit, deci a avut destule uși trântite în timpul vieții, în nasul lui și al altora.

În ciuda notoriei sale manii de a controla absolut totul, în ceea ce privește biografia sa, Steve nu a dorit să forțeze nimic. Pe cât de sincer era în mod normal (cu toate consecințele), pe atât de sinceră a dorit să fie cartea, chiar dacă nu-l prezenta mereu într-o lumină bună.

Odată ce veți citi cartea veți avea imaginea unui om absolut excepțional ca și viziune și hotărâre, pe plan personal însă garantat nu v-ar impresiona. Dar, pentru că a fost clar o figură reprezentativă în lumea modernă, merită efortul de a parcurge peste 700 de pagini ce detaliază viața și cariera lui Jobs.

Steve a fost abandonat la naștere, lucru care l-a marcat întreaga viață. A vorbit mereu despre această traumă a sa, deși la 23 de ani, imediat ce iubita lui a rămas însărcinată, și-a întors spatele de la ea și de la copil. A revenit apoi asupra deciziei, aducându-și fata în viața lui, dar iată că soara a fost ironică suficient cât să facă exact ceea ce urâse la trecutul său.

Deși părinții adoptivi nu aveau studii superioare (aceasta era o condiție pentru a primi copilul), au promis că el, Steve, va ajunge la facultate. Ceea ce a și făcut, doar că s-a lăsat la scurt timp, plictisit fiind de cursurile ce i se păreau inutile. Imediat ce și-a eliberat orarul, a început să audieze cursuri care păreau inutile, dar care i-au ajutat enorm, odată ce a început munca la propria companie. Cunoștințele de design și de „typgraphy” i-au oferit un avantaj enorm, pentru că produsele lansate sub conducerea lui au fost mereu frumoase și extrem de bine finisate.

Un lucru pe care l-a învățat de la tatăl său, în timp ce petrecea ore întregi privindu-l cum fabrică dulapuri de bucătărie a fost că absolut orice detaliu contează. Tatăl său punea lemn de calitate chiar și pe partea din spate, deși nu se vedea, iar această dragoste pentru fiecare amănunt l-a făcut pe Steve să aducă pe piață obiecte incredibil de frumos finisate, dar să-i și scoată din minți pe angajați și pe colaboratori.

Pe lângă mania detaliului, Steve Jobs avea un mod personal să vadă realitatea și chiar să o prezinte. Am putea să spunem că era mincinos și nu am greși, dar de multe ori chiar credea ce spune. Dacă aveau de pildă un deadline normal de 6 luni pentru a lansa un produs, Steve se trezea că ar fi posibil să-l lanseze în 3, deși absolut oricine i-ar fi spus că este omenește imposibil. Și era. Doar că avea o asemenea energie și optimism, încât inginerii lui chiar ajungeau să creadă că pot face minuni. Culmea este că le și făceau.

În ciuda modului exemplar de a-i face pe toți cei care lucrau cu el să-și depășească limitele, Steve Jobs nu a fost niciodată un partener sau un șef de dorit.

Veți afla detalii despre viața lui Steve Jobs, despre începuturile umile ale gigantului Apple de acum, diverse povește despre trădare, familie, boală. Este o carte care oferă o imagine foarte honestă asupra vieții lui Jobs și ar fi păcat să o pierdeți din vedere.

Chiar dacă nu sunt fan Apple (și probabil nu voi cumpăra vreodată produsele lor), asta nu mă împiedică să admir un om care a scris istorie în tot ce îneamnă tehnologia de astăzi. Sunt lucruri de învățat din experiențele lui și lucruri pe care să le aplicăm așa cum simțim noi că este mai bine.