Mă tot învârt de nişte zile să mai prestez şi eu un articol ca tot bloggerul model. Idei este, mai ales noaptea înainte să adorm. Să leşine camarila candidaţilor noştri dacă nu sunt Cehov atunci. Voi ajunge să stau cu reportofonul în bot să mormăi la 2 noaptea. Iar dimineaţa pe la 12 (hai că mint, de 3 zile mă trezesc la 10. Cu alarmă, of course) să mă apuc de auto-dictare. Balzac, hai mai daţi nume, să le arăt eu cu cine se pun, regretaţii fără blog.
Revenind la chestii mai serioase .. punem de liste. Nu de alegători, nici de candidaţi (cred că sparg ceva dacă le mai văd mutrele), ci de “love and hate” adică într-o traducere mai potrivită decât cuvintele alese chestii care ne place şi care nu ne place.
În ultimele luni sunt pachet de nervi. Asta o ştiu din păcate ai mei, că ei suportă răbufnirile. S-au dat peste cap multe valori, oameni în care am “investit” şi-au arătat adevărata faţă, am rămas “falită” şi “şomeră”, prostii din astea. La cât sunt de încăpăţânată şi de turbată e greu să cred în posibilitatea de a “claca”, dar şi drumul ăla spre mal din groapa de rahat e agitant câteodată şi slavă ălui de sus, ştiu să fac spume.
Da’ ziceam de liste – chestii care nu ne .. place:
- oamenii care ştiu să te caute doar când au nevoie.
- UPC-ul care nu înţelege că NU MĂ INTERESEAZĂ rahatul lor de televiziune digitală şi nici netul de 2 lei (nu ca preţ) limitat pe download. Şi cine le permite să îmi trimită oferte PE FIRMĂ când firma mea NU apare pe niciun contract? Am primit de 4 ori în 6 săptămâni oferta asta sub toate formele posibile. Bâşti!
- preţuri cu “tevea”. Spune-mi valoarea finală, aşa cum fac şi eu cu clienţii mei. M-am săturat ca 4 Euro să însemne 30 de lei aproape, după ce se pune TVA, comisionul lu’ peşte şi alte bălării.
- nesimţirea în trafic. Toţi sunt grăbiţi, toţi au dreptul şi stângul, toţi sunt Senna. Unde e greutatea în a face o estimare de timp pentru un drum şi a pleca la ora corectă? După ce ai făcut câteva rute ştii aproape pe ceas când ajungi. Şi faptul că ai ieşit pe roşu în intersecţie şi ai blocat toate sensurile chiar nu te ajută să ajungi mai repede. Vreau o POLIŢIE serioasă şi nişte amenzi crunte. Să vezi civilizaţie.
- oamenii care (doar) îşi plâng de milă. M-am dat şi eu cu fundul de pământ puţin, că deh, e suferinţă, dar prima chestie după ce s-a dus pe copcă ze wonderful job a fost să dau 2 telefoane: la un posibil angajator (n-a fo’ să fie, pentru că dintr-o dată nu îmi mai miros bine salariile din media timişoreană) şi la contabilă pentru a pregăti mutarea pe sereleul de plăcută amintire de îmi poartă pseudonimul.
- atitudinea aia de “tre’ să îmi dea cineva”. Măi copii, nu ne dă nimeni nimic. Pentru că nu se poate, pentru că nu sunt bani, pentru că sunt dar îi cheltuie alţii amboulea etc. Nu poţi să stai cu mâna întinsă la 30 de ani sau la 50 de ani. Dacă mai poţi munci, bagă tare. Nimeni nu ne este dator cu nimic.
Cam astea or fi chestiile “negative”. Culmea este că, deşi m-am înfoiat destul de des săptămânile astea, în general am o stare “benefică”. Am un sistem de suport excelent (famile, “soare”, familia lui), o mână de prieteni şi potăile. Plus că viaţa de “work from home woman” e chiar interesantă şi economicoasă. Deci .. ze good list:
- prietenii care totuşi sună pentru o poveste, o ieşire, o măslină;
- programul de “voie” de dormit-trezit muncit. Încă puţin haotic (am câte o zi de “lejereală” şi 3 de muncă 16 ore, dar om intra pe un program mai normal)
- faptul că pot “vegeta” când e vreme odioasă. Detest ploaia şi frigul şi doar gândul că nu trebuie să scot fizicul decât cu plimbatul potăilor 3 minute mă face fericită.
- posibilitatea unei călătorii excepţionale. Îs multe “dacă” şi “poate” dar ar fi minunat. Să vezi atunci dojo fericită.
Încheiem pe un ton voios, în ideea că trebuie să mă întorc pe plantaţie să pun sus un wordpress pentru un client (după fundul căruia stau de 3 ore să ofere detalii de login, că doar nu i-oi sparge situl) şi să termin de codat o temă pentru altul. Tot la sectorul “naşpa” adăugăm stresul muncii de freelancer şi hostingul de maximal rahat oferit de GoDaddy (ăia de sunteţi pe găzdoi cu cPanel să vedeţi cu începeţi să apreciaţi asta după ce încercaţi să înţelegeţi cum funcţionează host-adminul lor). Gata, v-am plictisit.
A treia listă din cele 2 propuse (mă omoară matematica) e cu 8 gagici blogărese. Cea mai mare şi mai tare îs eu, bineînţeles. La final voi fi prima de la coadă, dar asta e altă poveste. Unica au pus de un nou site (căruia la secunda asta nu îi pot găsi metehne .. de design, că nu mă pricep la altceva) şi au pus la înaintare cele 8 muze care să se bată în număr de înscrişi de pe siturile minunate. Dacă sunteţi dame cu niscaiva timp la îndemână apreciez efortul.
Partea bună a campaniei este că m-a scos pe mine din amorţeala datorată muncii de sclav pe ogoare online şi m-a pus la muncă pentru lista asta de “love and hate”. La voi cum mai stă treaba pe liste? Vă scot multe chestii din pepeni mai nou?
PS: nu am trecut chestiile politice pe listele astea pentru că e posibil să zboare agregatul pe geam. Şi e necesar muncii. 😀
