Cum asa? Simplu .. a plouat.
Am venit acum 3 minute acasa. Sunt leoarca .. la picioare. Pentru ca minunatul oras Timisoara este in bezna. Cu toate ca masinile ofereau niste lumina cat sa nu imi rup de tot picioarele pe minunatele trotuare, asfaltate cu toate, fara nicio groapa sau balta de 3 metri, asta nu m-a salvat de niste “bai” reci in anterior mentionatele acumulari de apa.
Nu, nu am papuci gauriti, dar oricat de “tepeni” sunt Adisas-ii mei (noi si culmea curati pana in momentul asta), nu au fost facuti pentru a intra in balta pana la glezne.
O tanti ma intreba si ea socata “da’ unde-s luminile, mama?”. Tanti este de pe la tara sau poate de pe alta lume, de nu stie ca pe la noi ploaia cam “rupe” totul. Cade curentul, uneori si net-ul, taxi nu gasesti nici daca te dai de 3 ori peste cap ca fat frumos (ai mai mari sanse sa te transformi in zmeu decat sa gasesti masina).
As incepe sa injur, dar deja mi-am bagat picioarele .. in apa …
