Vă prezentăm “ze balls”. 3 la număr, că doar tot prostul are două. Imginaţi-vă ce glume proaste am putut face noi în acest sens. Dar nu despre simţul nostru turbat al umorului scriu io azi, ci despre o plimbare super-plăcută de acum vreo 2 saptămâni alături de fratele prietenului nostru. Un domn de om, care ne-a plimbat prin zone din New York ce nu prea apar în ghidurile turistice. Că plimbarea a inclus şi măreaţa Empire State Building, asta e altă discuţie. Mai avem până atunci.
Deci ne-am trezit în dimineaţa cu pricina şi am decis să facem puţină mişcare (că tot am pus eu 3 kile de când sunt aici, ajungând la faimoasa masă de 117 lbs, adică mai pe sistemul metric undeva la 53 de kile). Am oprit atunci la un Apple Store (A pus proasta mana pe iPad) şi ne-am plimbat în grădina aia suspendată de îi zice High Line (Un alt fel de gradina).
După care ne-am înfipt pe malul gârlei, locaţie de îi zice Chelsea Piers (normal că am fost încă o dată pe acolo, de ne-am edificat). La Pier 59 este un teren de golf, chestie destul de nouă pentru nişte români verzi, neproprietari de mari lanţuri de magazine şi nici moştenitori de Rockefeller. Nu, n-am văzut unelte din astea decât o dată la Parndorf şi asta în vitrină.
Şi cum pe teren erau câteva mii bune de ustensile din astea rotunde, am făcut şi io plocon şi am extras cele 3 bile faimoase. Dovada a fost surprinsă de “soare”, să nu se creadă că minciunim şi că n-am furat în viaţa mea o minge de golf.
După ce am adoptat 3 bucăţi mingi golf, ne-am mai plimbat ca tot omul prin urbe. Între timp a reuşit iubirea să piardă capacul de la obiectivul aparatului foto şi ne-am găsit o nouă destinaţie spre finalul călătoriei, B&H, celebru magazin de photo-video din Manhattan. Nu înainte însă de a călca şi piciorul nostru pe Gay Street:
Şi cum B&H e la o lovitură de golf de Empire State Building, am avut ocazia să bifăm şi destinaţia asta. Cum a fost? Interesant, cel puţin pentru mingile noastre celebre apoi.
Fiind miercuri şi zi “neturistică”, spre deosebire de weekend, am prins puţină lume. În loc să aşteptăm ore întregi să urcăm în Observator, ne-a luat doar nişte minute. La intrarea în zona respectivă trebuie să treci prin security check, pe sistemul aeroporturilor. Trece iubi, trece prietenul nostru şi pe mine mă opreşte un “badigard”. Mă întreabă dacă am 2 “conserve” de cola în ghiozdan. Da, am. Şi 3 bile? Da, de golf.
Pe astea 3 le reţine. Mă gândesc că se temea să nu le aruncăm peste careva, sfântul ştie. Ne-am amuzat pe tema asta şi ne-am făcut plimbarea pe sus. La coborâre, normal că ieşim deja de tot din clădire, până mi se năzare mie că eu vreau migile înapoi. Adică am muncit pentru ele. Şi revin în zona de securitate, cu micuţul cupon de atestă ce “bagaj” am acolo şi urmează un dialog pe care cred că omul ăla şi-l va repeta amuzat încă 10 ani de acum încolo (mi-s fată mişto şi postez direct traducerea):
– Bună, am lăsat un bagaj aici.
– Ok, ce este?
– Nişte mingi de golf.
– Ah, sunt aici. Dar sunt murdare!
– Da, le-am găsit. Sunt folosite.
– …
– Noi nu prea avem din astea la noi în ţară …
– …
– Suntem din Europa.
– Ah, nu prea se joacă golf …
S-o fi jucând golf şi prin Oiropa destul, dar nu e plin de mingi din astea pe toate gardurile, aşa că am ţinut ca gaia maţul să îmi primesc bilele. Şi le-am primit.
Deci doamnelor şi domnilor, astea 3 mingi nu este ca altele, ele au fost şi “in custody” la Empire State Building, nu te joci. Clădirea în cauză este absolut superbă şi merită să fie vizitată. De preferat nu când sunt mulţi turişti, că îmbătrâneşti acolo.
[nggallery id=11]
