Cu toate că benzina este sensibil mai ieftină decât la noi, că găseşti tot felul de “scule” de IT sau vestimentaţie la nişte preţuri de te freci la ochi, plus că mai poţi folosi tot felul de cupoane, de scazi chiar şi mai mult nişte preţuri mici, în domeniul imobiliar, New York city stă aşa cum prevede orice om – la preţuri ţepene. Am văzut prin oferte case din alea de lemn (io le zic de plastic) sau şoproane, după cum le zice “soarele”, cu preţuri începând de la 200.000 de mii de dolari. Bun, ăla e un coteţ, dar cică e casă. Există în rest case de la 3-400.000 până la nişte milioane bune, dacă e vorba de Manhattan.
Treceam acum vreo lună prin Upper West Side şi căscam ochii la o casă. Normal, pozam tot ce mişca. Un muncitor (cineva angajase oameni pentru o renovare cred) îi spune lui iubi “you should buy it, not take pictures”, referindu-se la o casă de vânzare. Costa doar 2 mil. de dolari. După glumele noastre obişnuite (ai tu ceva bani pe contul de card, să luăm coşmelia?), am continuat plimbarea şi munca de pozar.
Acum aproape 1 săptămână ne-a invitat un prieten la el. Locuieşte în New Jersey, vis-a-vis de Manhattan. Apartamentul lui de 3 camere, la etajul 22, a costat cam jumătate de milion. Mortgage, că majoritatea au şi aici rate la casă. Mulţi l-au considerat nebun, pentru că, la preţul ăsta, lua o casă în Queens, nu 3 camere. A mai plătit şi 30.000 în plus pentru că este pe partea dinspre râu.
Se declară absolut fericit de alegerea sa însă şi, vizitându-l, am înţeles de ce:
Asta vede el în fiecare zi pe geam.
Normal că am făcut zeci de poze (s-au şocat ceilalţi prieteni ai lui când au văzut 2 nebuni cu aparate mari şi trepied) .. le veţi vedea pe situl meu de “Travel Photos” (că mi-e tot mai greu să le gestionez altfel. Tot ce am cu “Manhattan Skyline” este în categoria lui, voi urca şi restul de poze făcute din NJ. Acum plec la plimbare că s-a făcut soare. Prin şi io nişte ore de preumblat.
