Sunt un blogger “şui”. Citesc bloguri din bookmarks, unde intră cele ce par active şi interesante. Şi deschid zilnic cam 100 româneşti şi străine, încercând să termin psihic firefox-ul. M-am abonat pe 4 bloguri străine pentru a descărca nişte ebooks, folosind o adresă de “spam”, pentru a vedea ce trimit ăştia ca informaţie atât de deşteaptă. Aşa cum bănuiam, majoritatea mesajelor promovează ceva, deci zero informaţie, doar publicitate.
Sistemul meu de citit bloguri, chiar dacă pare ciudat, funcţionează. Acum vreo 2 ani, pe când încă înghiţeam pe nemestecate orice idee despre blogging, m-am abonat şi eu la câteva bloguri. În primele 2 zile a fost OK, după asta mă trezeam cu zeci de articole necitite. Pentru a nu mai vedea atâtea “marked unread” le marcam şi gata. Am pierdut clar şirul postărilor, ajungând să-mi detest activitatea de citit. Arid, aglomerat, aiurea, cam aşa mi se părea cititul zilnic de bloguri.
Aşa că am şters totul din lista de abonări şi am revenit la bunul meu obicei de a vizita zilnic ce mă interesează.
Fiecare blog are “personalitatea” lui
Cred că atracţia cea mai mare pentru mine, ca cititor de bloguri, este să văd cum îşi “aşterne” fiecare blogul. Avem designerii de wordpress, unde găseşti teme unicat, bine puse la punct. Mai sunt cei nu prea străluciţi la design, deci fără teme nu ştiu cât de originale, dar buni la “development”. Temele lor sunt destul de minimaliste, dar se vede în cod ce le poate pielea. Avem apoi cei care au angajat designeri, cei care au lucrat ei, pe cât s-au priceput, cei cu tema default sau doar una gratis descărcată.
Fiecare cum poate.
Văd deci zeci de bloguri zilnic şi niciunul nu e la fel. La unele se bat cap în cap culorile, la altul sunt aliniamente mai ciudate, altele arată ca din cutie. Unul are nu ştiu ce nebunie în sidebar, altul o ţine aproape goală. Modul în care îţi prezinţi scriitura spune multe despre tine ca blogger şi om. Şi exact această individualitate mă face să iubesc plimbarea mea zilnică prin blogosferă.
Mai uşor să închizi o fereastră, decât să te încurci printre sute de updates pe RSS.
Am câteva foldere pe bookmarks, fiecare cu 40-50 de situri. Le deschide simultan şi pot în 2 secunde să văd dacă s-a scris ceva şi să închid fereastra. Plus că, având mereu un design diferit în faţa ochilor nu mă simt stresată şi nici plictisită de aceeaşi imagine a textului din RSS reader.
Imediat ce am scos din “cursă” blogurile fără conţinut nou, rămân cu doar câteva de pe care am ceva de citit. Pot comenta, unde consider necesar şi am terminat pe ziua respectivă.
Efortul meu este pe blog. Doresc să vă ţin pe blog.
Asta e o chestie pe care io n-am înţeles-o niciodată. Munca de convingere a unora de a scoate cititorul de pe blog şi de a-l duce pe RSS, pe facebook, la mama soarelui răsare.
Păi nu mi-am pierdut minţile de tot, să trag ca animalul să construiesc un blog, să fac sau să plătesc un design pentru el, să scriu de 3 ani şi să îmi bat capul cu el, pentru ca apoi să vă trimit pe alt site? Ăsta ce are? Merge, e frumuşel, AICI E MIEZUL, aici sunt eu!
Am reclame pe blog uneori, încerc să atrag mai mulţi advertiseri. Pe ei îi interesează blogul, trafic, PR, comunitate. Dacă vor să-şi facă reclamă pe Facebook, o fac acolo şi faptul că eu am acolo comunitate şmecheră, nu îi interesează. Nu m-a întrebat nimeni până acum câţi abonaţi am (nici nu ştiu, sincer). Dar m-au întrebat ce trafic am şi se uită dacă scriu aiurea în tramvai şi nu comentează nimeni sau dacă am oameni pe care îi interesează scriitura mea.
Nu neg puterea de promovare din reţelele sociale, dar efortul meu PRINCIPAL este aici. Pentru că, dacă e vorba să vând reclame sau chiar proiectul (nu ăsta, dar am vândut deja un blog de filme pe internaţional), pe client îl interesează BLOGUL.
Deci, veniţi aici. Zilnic, dacă se poate!
Aşa cum am spus, în acest moment nu ştiu cine şi cum s-a abonat. Mi-e sincer lene să intru în statistici. E irelevant. Nu doresc să vă fac să vă abonaţi, doresc să vă conving ca, în periplul vostru zilnic (sau cum o fi) să aveţi şi acest blog în lista “de vizitat”. Sper ca prin conţinut, idei şi constanţă, să atrag oameni noi în fiecare zi şi să-i fac să se “aboneze”, revenind aici cât de des pot.
Pentru că EU sunt AICI. Aici spun chestii interesante sau prostii, aici discut cu voi, aici trăiesc acest fenomen. Nu pe Google Reader, nu pe Facebook sau altundeva. Dacă vreţi să daţi de mine, mă găsiţi aici!
