Sunt destul de proaspătă după trânta de alaltăieri, deci şi azi voi merge la antre. După ce termin de scris articolul ăsta, pap ceva, beau reglementarul lăptic de după-masă, trag un duş ţeapăn şi mă pregătesc pentru două ore de dat din mâini şi din picioare. Şi, pentru că tot suntem mari sportivi, cuget că unele chestii ar trebui reamintite:
- FĂ DUŞ ÎNAINTE DE ANTRENAMENT – nu doar după, ci şi înainte. Nu e deloc “funny” să simţi duhoare de transpiraţie sau picioare nespălate. Nu, după o zi de muncă nu e OK să te înfiinţezi la antrenament aşa cum ai venit. Acordă-ţi 10 minute pentru un duş înainte de antrenament. Şi spală-te pe dinţi. Am inhalat şi eu destule “miasme” la viaţa mea în diverse săli, sa ştiu că nu, nu toată lumea ştie că trebuie să se spele.
- ÎMBRACĂ-TE PENTRU SPORT – nu te duci la sală în blugi. Am văzut destui bezmetici veniţi să facă aerobic sau karate în haine de stradă şi de obicei văd uşa mai repede decât pot spune “echipament”. Dacă nu ai echipament specific (poate nu te scot 100 de euro din casă pentru un karategi), o pereche de nădragi de trening şi un tricou s-or fi găsind. În spiritul celor scrise mai sus, apreciem DACĂ SUNT CURATE
- ÎNCĂLŢĂMINTE DE SALĂ – nu cred că urăsc ceva mai mult decât idioţii ce se plimbă cu pantofii de stradă pe parchet, că doar nu au noroi pe tălpi. Ya think? La sală se vine în felul următor: cu pantofi SPORT de sală (deci curaţi pe talpă şi doar pentru sală), în şosete (ce nu recomand la karate sau chestii ce presupun stretching, că faci nişte sfori forţate de s-a încheiat) sau desculţ, dacă sportul permite asta. Prefer la orice oră să fac în tălpile goale, dar nu se poate oriunde. Deci la Tae Bo sau alte sporturi din astea femeieşti, am pantofi de sală
- E BINE SĂ MĂNÂNCI CU 2 ORE ÎNAINTE – sau ceva de genul ăsta. Nu fă foame 6 ore înainte de sport, că nu e plăcut deloc. Era o dată să leşin cu prilejul ăsta. Nici cu 10 minute înainte de “sală”, că faci inventarul pe podea. Fiecare organism are programul lui, dar nu e indicat nici să faci foame, dar nici să rupi stomacul imediat înainte de antrenament
- IA APĂ CU TINE – apa la unele săli COSTĂ. Ia un litru de apă cu tine şi hidratează-te când e nevoie. Am făcut şi eu antrenamente pe “uscat” şi nu a fost nici sănătos, nici plăcut.
- JOS BIJUTERIILE ŞI CEASURILE – la multe sporturi un inel sau un lănţişor pot face probleme. Sau le poţi rupe. Plus că o lovitură de pumn însoţită de “sigiliul” unei pietricele pe un inel e orice dar plăcută. Ştim că te mândreşti cu ceasul tău de 500 de euro sau cerceii “roată”. Laudă-te cu accesoriile după antrenament.
- FĂRĂ GUMĂ DE MESTECAT – din nou, mor când îi văd pe unii că rumegă gumă, în timp ce fac cardio, ridică greutăţi sau execută cine ştie ce lovitură. Sta-v-ar în gât. Şi pentru că e posibil chiar să vă stea, aruncaţi-o înainte de antrenament
- FĂRĂ TELEFON – până şi ăl de sus mai închide telefonul. Lăsaţi-l pe mute sau închis, că nu e nimic mai stresant decât concertul de apeluri. Mai ales că în mod normal, dacă sunteţi la sală, oricum nu puteţi răspunde. Doar nenorociţi neuronii nefericiţilor de lângă.
- SALA NU E DOAR PENTRU CEI SLABI – sunt multe persoane cu probleme de greutate ce nu îndrăznesc să meargă la un sport. Doriţi să faceţi mişcare? Alegeţi-vă un sport şi veniţi la sală. Antrenamentele nu sunt doar pentru atleţi, că nu mergem la Olimpiadă. Veniţi, ardeţi nişte calorii, eliberaţi nişte endorfine şi vă “simteţi” bine. Dacă aveţi colegi care se uită urât, ignoraţi idioţii.
- NU STA CA MUTUL – eşti la sală şi să cunoşti oameni sau să socializezi. Nu spune nimeni că trebuie să pleci la crâşmă cu gaşca de la antrenamente, dar poţi saluta măcar când intri şi ieşi din vestiar
- NU ARDE GAZUL – ai venit la antrenament SĂ MUNCEŞTI, nu să te uiţi pe pereţi. Încearcă să faci exerciţiile propuse de antrenor cât poţi de bine şi nu te eschiva. Dacă ai contraindicaţii medicale pentru anumite tehnici, menţionează asta instructorului. În rest încearcă să faci cât mai bine.
- NU ÎŢI RUPE GÂTUL – la polul opus celui care arde gazul, este “nebunul” care trage de el până scrânteşte sau întinde ceva. Aici am o lungă şi dureroasă experienţă, aşa că am mai învăţat ceva. Dacă eşti la primele antrenamente, nu forţa exerciţiile de mobilitate, că “întinzi” ceva. Nu fă pe Superman, pentru că oricum organismul se va resimţi după “şoc”. Una este să faci o febră musculară (de aşteptat pentru cineva care nu a mai făcut de mult timp efort) şi alta e să o acompanieze vreo luxaţie, doar că ai fost Zorro. Accidentările te vor ţine în loc săptămâni bune de acum înainte. Nu îţi bate joc de tine.
- AMINTEŞTE-ŢI ACEST ÎNCEPUT – e un moment trist pentru un individ poate obişnuit să fie un as la locul de muncă. La primele antrenamente eşti lipsit de coordonare, lent, prost, cum vrei să spui. Râsul curcilor şi ruşinea satului. Aminteşte-ţi acest moment “trist” pentru că este ULTIMA dată când vei mai trăi aşa ceva. De acum mergi doar în sus. Şi peste câtva timp vei râde rememorând aceste zile de frustrări.
- CONSTANŢĂ, CONSTANŢĂ, CONSTANŢĂ – nu te antrena sporadic. Încearcă să ai un program şi să-ţi faci timp pentru tine. O dată pe săptămână, de 2 sau de 3 ori, cum te simţi mai bine. Încearcă să te ţii însă de un program.
Acum mă scuzaţi, mă duc să mă fac frumoasă 🙂
PS: voi ce aţi mai adăuga la mirifica listă?
