Iubi sta pe Travian mai nou si presteaza niste “farming” pe vecinii sai. Tocmai a primit un mesaj de la un loser care se lauda ca, daca iubi il mai ataca, va fi ras de pe fata serverului de niste prieteni “puternici”. Si asta mi-a amintit de vremea pe cand si eu stateam pe joc si mai aveam de lucru cu asemenea fatalai.
Se intampla si in viata de zi cu zi, pentru ca de multe ori chiar si modul in care jucam sau relationam cu altii in acest domeniu spune multe despre cum suntem de fapt. Si in realitate sunt limbrici care nu au facut nimic si, cand se simt amenintati sau pur si simplu doresc sa epateze, incearca sa iti explice cat de mare si de tare este mama, tata sau cine stie ce prieten.
Nu prea reusesc sa inteleg atitudinea asta, poate pentru ca sunt eu atat de increzuta si de patrunsa de importanta mea, incat sa nu accept cu usurinta superioritatea altuia. Si cand o simt ma derajeaza si incerc sa ma ridic peste.
Iubi deci a deranjat un fraier care nu este in stare sa isi apere bruma de resurse, care nu a citit tips and tricks despre Travian si care nu este in stare sa se descurce si singur. Care fuge repede la mamica sa planga, cand ii trozneste alt copil una peste bot. O singura data imi amintesc ca m-am dus plangand acasa, ca m-a pocnit un baietel din curte (am revenit la viata de zi cu zi, in caz ca v-am ametit deja de cap) si bunicul meu, fie iertat, mi-a zis ca data viitoare imi da el o scatoalca, sa invat sa mai planga ca o fetita. Si, desi eram fetita, am invatat ca, daca mi-o iau peste bot, e uneori mai bine sa dau cu reciproca. Am batut ceva baieti la viata mea de minora, dar e clar ca nu m-a mai calcat nimeni pe coada … poate uneori e bine sa fii mai “barbata” 😀
