Una dintre marile neplăceri când ajungi la un alt fus orar, mai ales când e ceva diferenţă faţă de cel natural, este programul de somn dat peste cap, pentru că organismul crede că e 8 dimineaţa, când e fapt e doar 1. Punem peste asta şi o călătorie de 20-24 de ore, cum avem noi plăcerea, schimbând două avioane şi mergând 3-4 ore spre aeroport, aşa că avem ingredientele unor zile absolut superbe de la momentul ultimei aterizări, ceea ce se cheamă la vorbitorii de ingliş “jet lag”.
Anul trecut a fost chiar şi mai greu, ţinând cont că am plecat din România la 2 noaptea, deci nu am dormit de nişte ore bune (nu am făcut nani la prânz) şi am ajuns la 2 noaptea ora României la destinaţie. Am fost ca teleghidaţi în ultimele ore de zbor, abia am fost în stare să completăm actele pentru “immigration” şi vamă.
De data asta faptul că am plecat la 7, deci am apucat să dormim noaptea, s-a simţit. Nu am dormit deloc pe avion (că am căscat ochii la filme), dar am ajuns relativ mai limpezi la creier. Am dormit noaptea trecută buştean, ieri am stat toată ziua treji, deşi la 8 seara ne simţeam de parcă pierdusem noaptea la vreun party, şi noaptea asta iar am făcut economie de vedere cum se cuvine.
Cunoaştem destui oameni ce sunt daţi peste cap zile întregi, pentru că organismul încă nu se adaptează noului fus orar, pentru noi 2-3 zile sunt suficiente pentru a-l reînvăţa să doarmă la o anumită oră. Avantajul e că, la cum vii de obosit, nu se pune problema de insomnii, dar există mereu pericolul să fii atât de rupt la prânz, încât să dormi 2-3 ore.
Metoda noastră “spartană” este să ne obligăm să respectăm noul fus orar, chiar dacă primele 2 zile suntem puţin daţi peste cap. După asta totul reintră în normal. Voi cum vă reglaţi în cazul ăsta?
Acum, la dus, e mai simplu. Mi se pare mai naspa la calatoria in sens invers. Oricum, eu incep “obisnuirea” cu o zi doua inainte de plecare incercind sa respect cit de cit programul de la destinatie.
Eu una nu am trecut prin schimbari de fus-orar mai mari de 2 ore, insa combinat cu drumul, schimbatul avioanelor si plibatul cu bagaje prin aeroport, au acelasi efect absolut epuizant. Cred ca pana la urma tot timpul le rezolva pe toate, dar calea cea mai dreapta ar fi sa intri direct in programul noii destinatii, sa te culci odata cu lumea de acolo si nu cand simti acum nevoia – oricat de greu ar fi…
incearca sisu melatonin 5mg.
Si mie mi-e mai greu cand ma intorc, dar ma obisnuiesc destul de repede. Regula, pentru mine cel putin, e ca atunci cand ajung sa nu ma culc decat la o ora normala de culcare, chiar daca inseamna eforturi supra omenesti, dar altfel procesul de adaptare dureaza mult mai mult.
Pe mine chiar si o “amarata” de plimbare pana in Austria sau Belgia ma da peste cap ca si fus orar. Am ajuns sa ma planga chiar si pentru o diferenta de 1-2 ore, indiferent ca e in plus sa in minus. Nu stiu cum as rezista la opt ore diferenta.
“The trick is” sa respecti noul fus orar, chiar daca te oboseste, adica sa dormi cand se culca soarele la ei nu la noi etc. E greu, dar cam asta e singura solutie pe care o stiu (de la Mr. Quest, CNN 🙂 )
Şi eu zic că soluţia cea mai puţin chinuitoare e să te culci şi să te scoli după orele de “acolo”. Plus nişte ceaiuri de plante înainte de culcare, băi călduţe, îl pui pe “soare” să-ţi facă un masaj… etc. 😉
[…] trecut pe tratamentul “desincronizării” de fus orar în cel mai spartan mod, după cum m-am lăudat deja. Fără medicaţie, că nu prea mă bucur să mă “pastilez” pentru orice, cu 2 zile de […]
am fost in vara in honk kong , erau 8 ore diferenta … si solutia a fost sa imi las organismul sa se descurce : ) nu m-am fortat sa dorm de la 11 seara sau altceva. in primele nopti am adormit totusi la 7 dimineata (cand era 00:00 la noi). dar a durat vreo 2 zile si m-am adaptat. la intors dupa 3 luni nu prea am avut probleme : )