Azi dimineaţă mi-a povestit ‘soarele’ despre accidentul nasol făcut de Huidu. Oribilă chestie, au murit oameni, copiii lui probabil au tras o spaimă nasoală, el e în rahat până în gât. Chiar dacă Justiţia asta ‘moale’ nu-şi va face treaba, va rămâne să regrete toată viaţa o tâmpenie făcută la volan. Pentru că, dacă nu eşti de piatră, nu te poate lăsa rece faptul că tocmai ai ucis nişte oameni.
De comă sunt însă comentariile românilor noştri de pe diverse situri de ştiri. Încântaţi că unul mai ‘răsărit’ decât ei a comis-o nasol de tot. Ce bucurie. Ce motiv de beţie că unul care a reuşit mai multe decât tine în viaţă, este acum într-o situaţie sinistră.
Dragi maimuţe necoborâte din pom NIŞTE OAMENI AU MURIT. Capisci? Nişte amărâţi şi-au terminat brusc socotelile cu viaţa. Au familii, au prieteni, care nici în sicriu probabil nu-i pot vedea, de cât de ‘distruşi’ sunt de accident. Un alt om a comis o greşeală îngrozitoare şi va avea probabil imaginea masacrului produs de el pentru cât mai trăieşte. Familia lui a trecut printr-un accident oribil şi, chiar dacă nu sunt afectaţi fizic, psihic nu le e tot una.
Dar noi ne bucurăm ca nişte maimuţe proaste ce suntem: “Ha, l-ai văzut? Vedeta naibii. Bogătanul. Cum mergea el cu ‘jipul’. Ha!”
Brava, naţiune. Hai să dăm pe spate de încântare că unul ‘realizat’ e în rahat. Ce bucurie şi realizare pentru noi, ăştia ‘normalii’. Cei care câştigăm într-un an cât face el într-o lună, sau chiar mai rău. Cei care, dacă l-am fi întâlnit faţă-n faţă, nu ştiam cum să ne căciulim pentru un autograf, pentru ca apoi să ne lăudăm ca nişte curci mândre că ne-am tras în poză cu Huidu. Că ne-am salutat cu o vedetă. Mare realizare.
Dar acum, că este la pământ, hai să ne batem joc de el. Hai să ne bucurăm de nenorocirea tuturor celor implicaţi în accident, pentru a ne simţi bine că suntem nişte rataţi.
Nu-i iau apărarea, în caz că unii nu înţeleg unde bat. M-aş bucura ca gunoiul ăsta de Justiţie să-şi facă treaba. A greşit, a făcut o prostie uriaşă, a ucis oameni din prostia asta. Este normal să plătească, aşa cum am plăti oricare, ferească ăl de sus să păţim aşa ceva.
Dar hai să nu dăm pe spate de bucurie. Să nu fim încântaţi că un om a omorât alţi oameni dintr-o prostie pe care o fac 90% dintre şoferii noştri. Că la fiecare ieşire din oraş trebuie să încetinesc pentru a nu mă face un Schumi din ăsta afiş, aşa cum au păţit sărmanii oameni din Logan. Toţi greşim la volan, Unii suntem mai sperioşi, alţii ne credem la Formula 1. Să ne amintim ÎNCĂ o dată că viteza UCIDE.
Să ne amintim, de câte ori urcăm la volan, că avem o tonă de fiare sub pedală. Şi că la viteză mai mare, tona aia de fiare ucide. Să nu ne bucurăm de nenorocirea altcuiva, ci să învăţăm din greşeala asta. Şi să avem în faţa nasului fiarele contorsionate ale acelui Logan, înainte de a depăşi iritaţi maşina din faţă, fără să ne asigurăm cu mare atenţie.
Să fim oameni şi să ne gândim la nişte familii care suferă. Dacă suntem creştini, să ne rugăm pentru ei. Dacă nu, doar să ne gândim cât de greu le este să-şi îngroape oameni dragi. Nu poţi fi om şi să te bucuri de aşa ceva.
