Zilele astea se împlineşte un an de când lucrez cu un client american. Ne-am ‘lipit’ pe Elance (i-am făcut ceva modificări la un skin de forum, update de script, chestii din astea de ‘întreţinere’) şi a fost încântat de modul în care am colaborat. Mi-a mărturisit că de 4 ani se chinuia să găsească un web designer pe care să poată pune ceva bază şi că găsise doar şmecheraşi.
Am decis să lucrăm ceva mai mult împreună şi, deşi el promitea marea cu sarea (contract nedeterminat), am căzut de acord să mergem pas cu pas. Dacă-i mulţumit de mine, lucrăm şi sptămâna viitoare.
Tipul ţine un site de imobiliare (forum) şi rulează mai multe alte proiecte. Mereu are idei noi, tot modificăm şi bibilim, aşa că e destul de muncă. Dacă te uiţi la el nu dai doi bani. Este genul de tip cu mutră de ‘nazist’, tatuat, fost puşcăriaş (a crescut nişte ‘iarbă’ nişte ani buni în urmă), foarte iute de mânie. Pe lângă asta e membru în tot felul de organizaţii ‘secrete’ etc. Genul de om despre care nu poţi crede că are toate ţiglele pe casă.
Ca şi client este însă PERFECT. Dacă am zbanghit ceva, mi-am primit comentariile meritate, dacă fac bine, mă laudă non-stop. Este genul de ‘şef’ care nu drămuieşte laudele, dar nici şuturile în dos, când le meriţi. Plăteşte mai punctual decât un ceas elveţian. Singura dată într-un an, când a întârziat plata (teoretic o zi) s-a scuzat cât pentru 2 ani de întârziere şi, deşi i-am spus că nu e problemă nici dacă plăteşte după o săptămână (pentru că ştiu că este corect), a făcut pe dracu-n ‘pi’ şi a plătit a doua zi dimineaţa. Nu trebuie să-i amintesc eu, în datele stabilite mă trezesc cu banii în paypal şi mulţumirile lui pentru munca depusă.
Stau să mă gândesc la clienţii ‘eleganţi’ pe care i-am avut şi cei care au încercat să mă ‘ardă’. Stau să mă gândesc la destui oameni care par a fi nişte domni şi care se comportă cu partenerii de afaceri ca şi cu nişte gunoaie sau încearcă să-i ‘fure’ cum se poate.
Uite un om pe care nu dai doi bani, un tip care nu-ţi face o primă impresie bună, un fost puşcăriaş şi alcoolic (s-a lăsat de ‘sport’ pentru că ficatul nu mai ‘ţine’), după cum îl poţi vedea, care îşi respectă însă cuvântul dat şi apreciază munca de calitate.
Poate de asta nu-mi aleg clienţii pe bază de cum arată, se îmbracă sau ce învârt. Dacă sunt corecţi, nu contează cine sunt şi ce au făcut. Mai ales dacă, la fel ca şi el, în ultimii ani şi-au pus viaţa în ordine şi încearcă să devină nişte oameni ‘civilizaţi’.
