Ultimii ani din criza asta de nu se mai termină ne-a demonstrat tuturor că nimic nu mai este sigur. De la job-ul acela din care credeam că ieșim la pensie, la sănătate sau diverse calamități. Avem probabil fiecare exemple de cunoscuți foarte puternic loviți de diverse probleme. Oamenii încep să-și piardă locurile de muncă (și găsesc cu greu ceva similar), rămân în urmă cu ratele, se îmbolnăvesc grav sau fac accidente ce-i lasă aproape faliți.
Astăzi mi-aș dori să ne punem mintea la contribuție și să încercăm să ne gândim la diverse modalități prin care ne-am putea asigura (pe cât e posibil în vremurile astea nebune), că, dacă avem vreo problemă majoră, măcar financiar vom putea rămâne în picioare:
1. Cunoaște-ți situația financiară
Voi recomanda toată viața să țineți un „jurnal” de cheltuieli. Da, cu asta-mi încep orice articol de genul acesta: trebuie să știi CLAR unde ți se duc banii lună de lună, poate chiar și doar să nu te mai întrebi dacă nu vine cumva vreun spiriduș de-ți tot golește portofelul. Așa cum la începutul unei cure de slăbire te cântărești și măcar o perioadă îți notezi ce ai mâncat, exact așa vei face pentru a vedea cum stai cu bugetul personal.
Acum câteva săptămâni, jumătatea mai deșteaptă mă întreba „dar cei ai făcut cu banii”, deși știe că nu i-am băut și amândoi suntem destul de calculați. Știe că de obicei întrebarea asta mă face să-l strâng de gât, dar tot o pune periodic. Da, era vorba de o sumă destul de serioasă de bani pe care i-am avut în mână și care s-au „evaporat” în 2 zile. Noroc cu „jurnalul” meu, că imediat am avut răspunsul: plinul la mașină, plata contabilei, pus bani în firmă pentru plata taxelor, schimbat niște euro pentru zile „negre”, un drum la Selgros pentru ceva mâncare. Nu mi-am cumpărat bijuterii, nici ojă, el nici atât.
Știu că-s ca o moară stricată pe tema aceasta, dar e CEL MAI BUN exercițiu financiar pe care-l veți putea face în viața asta. Mi-am impus ca de la începutul anului să notez TOT ce câștig/cheltuiesc și, deși nu-i mereu plăcut să-mi fac „temele”, îmi oferă o privire de ansamblu excepțională asupra banilor ce-mi trec prin mâini. Mi-am pus eu însămi întrebarea „dar unde naiba s-au dus banii” de zeci de ori, dacă doresc un răspuns, trebuie doar să-mi deschid programul respectiv și văd care sunt categoriile de cheltuieli mai mari, unde aș putea să o iau mai „încet”, ce nu se poate optimiza etc. Dacă faci update periodic (o dată la câteva zile) îți ia max. 3-5 minute. Iar informațiile dobândite sunt foarte utile.
2. Fii cinstit cu tine
Nici nu cred că trebuie să mai spun asta, dar hai să nu scap ocazia: FII CINSTIT cu tine. Dacă ai dat bani aiurea pe ceva, notează suma, chiar dacă nu ești chiar mândru de achiziția în cauză. Nu încerca să-ți prezinți situația mai pe roz decât este. Am înțeles că, în fața altora, vei spune că te descurci OK. Când stai însă tu cu propria conștiință, recunoaște-ți deschis că ești în rahat, dacă e cazul. Nu-ți folosește deloc să te îmbeți cu apă rece, când știi că orice mic eveniment te scoate de pe linia de plutire în cel mai neplăcut mod. Dacă ții jurnalul în cauză, notează corect totul, dacă îți faci calculele pe luna în curs, ia în atenție toate cheltuielile și nu fi optimist. Mai bine să bugetezi prea drastic, decât să te trezești că rămâi dator la final de lună.
3. Fă-ți asigurările necesare
În România asigurările sunt o temă eternă de discuție și de stres. Avem zeci de exemple de oameni care ar trebui să fie despăgubiți și, fără scandal sau proces, nu reușesc. Avem exemple de oameni care au plătit lunar diverse polițe, doar să se trezească apoi cu surprize.
Fă-ți cu mare atenție temele, citește, informează-te, apoi caută-ți cele mai bune soluții în domeniu. Am cunoscuți care, sătui de mizeria din sistemul sanitar, au decis să-și bage picioarele în asigurările obligatorii de sănătate (o chestie la care FIECARE român se gândește măcar de 10 ori pe zi).
Suntem cu toții frustrați că plătim de ani (sau zeci de ani) niște bani în fiecare lună și, dacă dorim un serviciu medical mai bun, plătim șpagă sau servicii private. Am 14 ani de plătit asigurări (și eu sunt încă tânără, alții au plătit și mai mulți ani) și sunt stresată că voi plăti o groază de bani pentru a naște în condiții ceva mai civilizate. Să nu mai punem la socoteală costurile „pre-natale”. În asemenea condiții, reacția normală este să renunți să mai plătești un „serviciu” pe care în general nu-l folosești.
Și totuși …
Sunt cazuri când ai nevoie de sistemul de sănătate de stat și atunci minunatul sistem are grijă să te strângă de … gât cât mai elegant. Cunoscuții mei, cei sătui de „binele” din sistem, au avut de plătit retroactiv asigurările de sănătate, de i-a usturat, plus costuri fantasmagorice pentru internarea în spital (probabil la un hotel de 5 stele ieșeau mai ieftin). Poți să ai norocul să fii sănătos bine merci (și să înjuri lunar, când plătești taxele în cauză) sau poți să ai o dată un ghinion care te dezechilibrează financiar pe câteva luni, dacă nu pe câțiva ani.
Nu mai discutăm despre mașini și alte potențiale „riscuri”. Fii la zi cu informațiile, plătește ce ai de plătit și ai o șansă mai mare de a ieși mai puțin șifonat din cine știe ce ghinion.
Chiar și asigurările de viață pot pica bine la momentul (ne)potrivit. Am cunoscut cazuri de familii ce au primit niște bani, când principalul „sponsor” pleca dintre ei. Este clar că banii nu-ți alină durerea pierderii unuia dintre cei mai importanți oameni din viața ta, dar te pot ajuta să-ți revii după tragicul eveniment. Într-un fel arată viața, când ai rămas și lefter, altfel arată când cel plecat a lăsat ceva în urmă (și acest ceva nu sunt datorii).
4. Plătește-ți datoriile
Că tot vorbim de lucruri sfinte. Majoritatea românilor (și nu doar ei) au rate. Mai mici, mai mari, pe câțiva ani, pe câțiva zeci de ani etc. Dacă mai ai vreun credit mic, fă tot posibilul să-l achiți, dacă ai obiceiul să te împrumuți de la vecini/prieteni, plătește-ți datoriile și renunță la obicei. Fă niște eforturi pentru a-ți optimiza cumva cheltuielile (aici te va ajuta jurnalul în cauză), renunță la ce este inutil și costisitor.
Cel mai important: plătește la timp. Orice întârziere va însemna plăți suplimentare. Pe vremea când plăteam leasing pentru mașină, mergeam și eu pe ideea că „las’ să aștepte banca” … și am rămas cu vreo 2 rate întârziate, mai mult de prostie și rea organizare decât din lipsă de lichidități. Dar, deh, așa învață omul. Rata era de vreo 1200 de lei, penalitățile cu care m-a „încălțat” banca s-au ridicat la vreo 900 de lei. Așa, pentru că vor și pentru că pot.
Nu mai vorbim de taxele datorate statului român (intenționat apare fără majuscule) .. să dea necuratul să întârzii, că au un mod atât de frumos de calculat, încât vei plăti cu vârf și îndesat.
5. Ai grijă de sănătate
Sunt oameni care aproape-s „abonați” la servicii medicale, alții care dau la doctor atât de rar, că și uită adresa spitalului. E vorba de noroc, e vorba de „gene”, dar mai există o mică marjă pe care chiar tu o poți controla. Du o viață sănătoasă: lasă-te de fumat (dacă e cazul), ia-o mai încet cu cafeaua, mănâncă sănătos (pe cât posibil). Kilogramele în plus aduc riscurile lor, fumatul e orice dar nu sănătos etc. Ia-ți tensiunea periodic (un aparat de folosit acasă nu e chiar capăt de țară și te ajută enorm să ai niște detalii despre sănătatea ta).
Încearcă periodic să-ți faci analize și anumite consulturi, chiar dacă te simți bine. Un control cardio nu strică, niște analize de sânge îți pot oferi detalii importante despre sănătate, verificările dentare periodice te ajută să observi orice problemă înainte să devină prea gravă. Pentru femei testul Papanicolau și o ecografie mamară o dată pe an nu sunt chiar capăt de lume și măcar ai liniște că e totul în ordine. Și, dacă nu este, una e să prinzi boala în stadiu incipient (când șansele de supraviețuire sunt mari) și alta este să afli doar că mai ai x luni de trăit.
Din păcate mulți mergem pe ideea că, dacă nu ai o problemă, nu are rost să te duci la doctor, dar orice afecțiune prinsă la momentul potrivit se rezolvă mai ieftin, mai repede și mai ușor.
Nu toți avem norocul de o sănătate de fier, dar mai există asemenea măsuri ce ne pot ajuta pe termen lung. În loc să ne confruntăm cu probleme majore de sănătate, ce ne vor epuiza bugetul, e posibil să avem norocul să depistăm acele probleme în stadiul în care nu sunt încă atât de mari.
6. Evită riscurile
Nu înseamnă că vei trăi ca un pustnic și nu mai ieși din casă, dar poți evita anumite riscuri inutile. De la stilul de viață la modul de a conduce mașina, sunt multe de făcut pentru a te asigura că ajungi cu bine acasă. Este clar că în trafic nu ești mereu tu ăla de vină pentru un accident, dar, dacă obișnuiești să conduci haotic și fără nicio grijă pentru tine și cei din jur, ai șanse mai mari să legi mașina de un stâlp sau să pierzi un meci de sumo cu un camion. Am avut prieteni/rude care și-au pierdut viața în accidente (și de multe ori din cauza lor – viteza a fost în general problema). Au lăsat în urmă familii distruse, doar pentru că niște minute au părut prea prețioase.
Găsește-ți un echilibru între muncă și relaxare. Sunt oameni care au joburi ucigător de stresante și de grele, dar tot pot găsi moduri de a-și încărca bateriile, pentru a nu-și nenoroci sănătatea.
7. Economisește
Poate cel mai greu deziderat, mai ales când ai un venit mic și deja o groază de cheltuieli. Aici te poate ajuta tot jurnalul acela minunat. Poate, printre looping-urile pe care le faci deja în buget în fiecare lună se poate găsi încă vreo „tumbă” ce-ți permite să pui deoparte măcar câteva zeci de lei. Chiar și 20-30 de lei într-o lună cruntă, la final de an pot să dea o sumă destul de bună.
În peste 30 și ceva de ani de viață am învățat o lecție clară: necazurile vin peste tine că ești sau nu pregătit. Și sunt multe cazuri când chiar o sumă destul de mică te-ar scoate din rahat, dar, dacă nu o ai .. nu o ai. Câteva sute de lei pe an economisite te pot ajuta enorm.
Nu refuza ideea din start, oricât de aiuristic ți se pare, în condițiile în care deja simți că ai prea multe zile în lună, comparativ cu salariul. Vezi ce poți rezolva/optimiza și vei fi surprins să realizezi că nu e imposibil. Din nou, nu vorbim de sume mari (imposibile pentru majoritatea dintre noi), chiar bani puțini să pui deoparte, în timp se adună.
8. Nu scoate din calcul posibilitățile de a mai face bani pe lângă salariu
Dojoblogul începe să se remarce tot mai mult pentru articolele despre freelancing (avem tot mai mulți cititori care vin pentru aceste articole) și există un interes crescut pentru a face bani de acasă, lucru care sincer mă bucură enorm. Nu toată lumea este făcută pentru o asemenea viață, nu toți freelancerii vor putea să trăiască din această activitate sau să se constituie în cele din urmă în firmă (cazul unora dintre noi), dar fiecare ban pe care-l faceți separat de remunerația normală este ban ÎN PLUS, nu în minus.
De la prăjituri pe care să le vindeți în vecini, la servicii de baby-sitting, menaj sau meditații, la muncă online, posibilitățile sunt multe. La ora actuală există mulți români care-și rotunjesc veniturile muncind cinsitit, chiar dacă serviciile în cauză nu ar fi fost primele pe lista lor de priorități. Am avut destule exemple printre cunoscuți de oameni care au demonstrat că, deși ziua are doar 24 de ore, poți totuși să faci ceva. Unii dintre ei câștigă doar cât să mai întindă de bani o lună, alții au venituri frumușele, puțini trăiesc deja exclusiv din asta.
9. Citește, învață, informează-te
Am mers mulți ani pe ideea că salariul nu-i strălucit (deși nu era nici mic), că asta este … nu pot face nimic să schimb situația. Mi-era ciudă pe patronul postului de radio că are mașină tare, iar eu nici bicicletă decentă nu aveam, că alții se îmbracă de la magazinul x, că nu-mi permit un concediu mai strălucit. Acum, dacă stau să privesc în urmă, salariul nu era rău, nu aveam „obligații”, dar tot reușeam să nenorocesc sute de lei lunar pe te miri ce tâmpenii.
Apoi am rămas fără serviciu în 2009 și am început munca de freelancing de la zero. Și am citit. Tot ce mi-a picat în mână. De la cărți despre cum să-ți gestionezi banii mai bine, la unele axate pe afaceri online, articole de specialitate. Am învățat că fac unele chestii greșit, am adoptat noi obiceiuri (cel mai folositor, zic eu, chiar acela al jurnalului de cheltuieli), mi-am regândit prioritățile).
Cam acestea ar fi câteva idei despre cum putem evita să ne dezechilibreze total vreo „bucurie” de care știm că nu suntem scutiți, că ăsta e farmecul vieții până la urmă. Ce alte idei aveți în acest sens? Experiențe personale?
Buna Ramona,
stiu ca mesajul pe care il transmit eu acum nu are neaparat o legatura directa cu subiectul dezvoltat de tine, asa ca feel free sa il pozitionezi unde crezi (pe sit) si daca crezi.
Vreau doar sa vin in intampinarea celor care doresc sa se stabileasca in Florida, USA si sunt in cautarea unui case/apartament de inchiriat/cumparat.
Noi am venit in Florida acum o luna jumatate si nu ne-a fost usor sa inchiriem un apartament, neavand la acel moment nici Social Security Number, nici Green Card, nici credit history or score, nici credit card, nici cosigner, doar o suma de bani intr-un cont din Romania.
A fost destul de greu, singur fiind, sa facem in asa fel incat sa fim acceptati in atare conditii si sa putem inchiria ceva.
Mentionez ca pentru a afla daca te califici sau nu sa inchiriezi ceva, trebuie sa aplici mai intai. Aplicatia costa intre 50 si 100$/persoana. Daca sunt 2 soti, cazul nostru, trebuie sa aplice amandoi deodata, nu se poate sa aplice doar unul. Rau este insa faptul ca BANII NU TI SE RESTITUIE, chiar daca esti respins.
Si petru ca ai scris un articol legat de “savings”, vreau sa spun ca am cunoscut ulterior doi romani, agenti imobiliari (realtors)care ne-au ajutat si ne-au dus direct la un complex unde stiau ca ne vom califica (adica nu am platit in van taxa pentru a aplica).
Drept urmare, ii recomand cu caldura pe Dorin si Lavinia Frai, iar cine este intr-o situatie similara cu a noastra, poate apela cu incredere la serviciilor si sa viziteze sit-ul: https://www.americandestinyrealty.com.
Eu cam asta am avut de spus in dorinta de a-i ajuta pe cei care iti citesc blogul si ar putea fi vreodata intr-o situatie similara cu a noastra. Pupici si multa sanatate!
Inca o idee: toate la timpul lor. Nu lasa scoala pt un job aparent bine-platit si fara nicio perspectiva de viitor. Nu te lega la cap de la 20 de ani cu un copil, daca n-ai un venit stabil si suficient de bun.
Alta: nu te lua dupa ceilalti. Altfel, daca pica unu’, pica toti. Spre exemplu, tu, sotul si copilul lucrati in imobiliare. Daca vine criza in domeniu, saraciti toti si n-aveti cum sa va ajutati unul pe celalalt. In aceeasi categorie intra si “nu pune toti banii la aceeasi banca”.
Inca una: inainte sa cumperi ceva, verifica ce ai deja in casa.
Ultima: ai grija ce si cui imprumuti.
Anul trecut prin vara am fost intr-o situatie financiara destul de grea, pentru ca eu ramasesem fara job. Salariul sotului meu ne ajungea cat de cat, partea dificila e ca aveam cate o nunta in fiecare luna, care practic ne injumatatea venitul.
Cum am trecut de perioada asta?
Am inceput si eu cu jurnalul de cheltuieli, desi nu m-am putut tine foarte mult de el, insa am apucat sa-mi fac cat de cat o idee pe ce merg banii. Cea mai de folos practica pentru mine a fost lista de cumparaturi. Imi scriam de acasa absolut tot ce aveam nevoie (eu am un Kaufland langa mine si cateodata studiam oferta din ziarul acela care il lasa in cutiile postale ca sa imi pot face meniul zilei in functie de ce aveau ei la oferta)si un pret orientativ pentru fiecare produs. Imi calculam suma finala iar scopul meu era sa nu o depasesc. Si cand ajungi in fata raftului, e bine sa te uiti la toata oferta si sa analizezi bine cantitate/calitate/pret, pentru ca nu intotdeauna brandul cu cea mai multa reclama e cel mai bun. Ajunsesem la performanta de a ma intoarce cu o plasa plina pe care plateam 30 lei.
Alt lucru important a fost cel de a nu avea datorii. E foarte greu sa n-ai datorii cand esti intr-o situatie de asta, insa e foarte bine pe termen lung. Dupa ce isi lua sotul salariul plateam imediat chiria, cheltuielile si alte facturi. Astfel ca n-am acumulat restante si nici n-a fost nevoie sa dam sume importante deodata.
Apoi la inceputul toamnei m-am angajat si am inceput sa fac si munca pe freelance dupa-masa, astfel incat sa ajung la un venit decent. Si eu si sotul meu suntem foarte pasionati de munca noastra si am reusit sa ne renegociem salariile, astfel ca amandoi ni le-am dublat din septembrie anul trecut. Seful meu chiar mi-a zis ieri ca oamenii nu primesc salariul pe care il merita, ci salariul pe care si-l negociaza 😀
Pe mine perioada grea prin care am trecut m-a ajutat foarte mult in a-mi gestiona veniturile. Intre timp ne-am facut un card (fara dobanda sau taxe) pe care ne punem in fiecare luna banii. Ii punem in ziua in care ne-am luat salariile, ca sa nu avem tentatii. Astfel am reusit sa facem economii iar anul asta ne-am permis 3 vacante in strainatate (doua city break-uri si o vaanta de o saptamana in Turcia), ceea ce eu zic ca nu-i putin. Am hotarat ca toamna asta sa incepem sa ne punem bani deoparte pentru masina, astfel incat sa ne putem cumpara una cu banii jos anul viitor, cam in primavara zic eu ca vom reusi daca ne tinem de economii).
Cel mai groaza mi-e ca anul viitor vrem sa ne luam apartament. Avem un cont in banca unde ne-am strans ceva bani pentru avans si mobila, insa oricum va trebui sa ne bagam la un credit si nu o sa fie unul mic 🙂
Cred ca pot sa spun cu mana pe inima ca ma descurc binisor. Am invatat sa economisesc si sa cheltui strict pe ceea ce este necesar. E bine sa ai tot timpul si niste bani pusi deoparte. E greu in ziua de azi, asta e adevarul. Insa, daca faci totul cu cap sunt sigur ca poti duce o viata linistita.
Colapsul financiar il eviti cu mult rationament, ambitie, perseverenta si un psihic de fier. Altfel esti mancat.:) Problema datoriilor nu e usoara insa se poate evita, dar, cum a spus Anda, un apartament e aproape imposibil de luat cu banii jos.
Sfaturile tale mi se par de bun simț, adaptabile fiecărei situații în parte. Dar, clar, nu e deloc ușor. Vorbesc din punctul de vedere al unui om care a trecut – și trece încă – în ultimii ani prin niște dezastre financiare cu urmări urâte pentru toată viața… Nu știu, poate că, totuși, nu reușim să învățăm decât dând cu capul, chiar rău de tot. De cele mai multe ori, acelea, situațiile critice, sunt cele în care găsești calea de-a schimba în bine lucrurile, soluții, rezolvări pe care nu le-ai fi crezut viabile într-o situație relaxată…
Uite, chestia aia cu jurnalul de cheltuieli, poate chiar e utilă chiar dacă, de exemplu, eu știu dinainte de-a primi salariul unde se va duce fiecare leu de acolo… o să fac cum spui tu, chiar de la 1 septembrie, să vedem ce iese. 🙂
când aveam 14 ani le-am strigat părinţilor că nu ştiu să-şi drămuiască banii şi de-aia nu le ajung. acum nici nu mai ştiu ce anume doream şi ai mei mi-au zis să aştept până primeau leafa. tata nu s-a supărat, mi-a zis că e de acord ca de atunci încolo să-mi dea bugetul familiei pe mână şi poate, eu sunt mai deteaptă decât ei şi reuşesc mai mult. zis şi făcut. mi-am deschis jurnal cum spui tu, am împărţit totul pe zile, aveam rubrică pentru cheltuielile casei, etc… trebuie să precizez că ai mei aveau o perioadă grea, cu rate la casă, la mobilă, CAR-uri plus meditatii pentru mine, la matematică doar urma să dau admiterea la liceu. nu era chiar uşor dar de, mă credeam deşteapta deşteptelor. ţin minte că am rămas pentru 10 zile, până la primul avans, cu 400 de lei. toate bune, aveam cheltuielile casei plătite, aprovizionare făcută, aveam 40 de lei pentru fiecare zi, practic aveam nevoie de pâine şi-atât. deja mă gândeam la economii şi la cei voi face cu banii din două avansuri şi nu mai puteam de mândrie. parcă în a doua sau a treia zi se strică televizorul, un televizor de-ăla vechi cu lămpi, vine un nene şi zice scurt 250 de lei. panică. tata se uită la mine şi ridică din umeri, faci cum crezi, ori aştepţi până se ia următoarea leafă – fără televizor, ori plăteşti şi vezi cum faci, că doar de, eram stăpâna bugetului. ce să fac? cu 100 de lei îmi era imposibil să mă descruc pe următoarele 7 zile. ce să fac? o noapte m-am chinuit pentru ca-n dimineaţa următoare să-i duc tatei banii şi să zic că nu mai vreau nimic. aşa am învăţat ce înseamnă neprevăzutul şi nici nu le-am mai zis vreodată că nu ştiu să-şi drămuiască banii. acum, când sunt matură, partea tristă vine din altele, nu că nu ştii doar că, uneori, nu ai din ce să fii înţelept.
ma bag si eu, desi mie colaps financiar imi suna a “no job” si daca ajung la asta e extrem de naspa si nu m-as vedea bine. vorbesc de situatii naspa care pot aparea din cauza unor cheltuieli neasteptate.
1. in primul rand platesc toate datoriile lunare primele: rata (la casa), intretinere, curent, telefon, net (am renuntat la cablu pt ca nu ma mai uitam la tv), abonamentul la metrou, etc.
2. economisesc tintit: planuiesc o mica reparatie (se va lasa cu gresie sparta si alte traznai) si de la inceputul anului economisesc special pt asta lunar cate o mica suma; sau o data pe an platesc un anumit comision la creditul la casa. daca l-as platit tot luna aia (ianuarie) mi-ar dezechilibra de tot bugetul, asa ca economisesc si pt asta o alta suma mica, lunar.
3. particip la o “roata tiganeasca” cu niste prietene. lunar punem fiecare o suma, destul de mica cand sa nu se simta prea mult in bugetul lunar, dar nu foarte mica. cat sa se simta un pic la fiecare 5-6 luni cand ne vine randul. “randul” e in functie de nevoile si preferintele fiecareia stabilite de comun acord la inceputul “turei”. in felul asta mi-am achitat niste analize medicale, venite unele dupa altele, care altfel m-ar fi bagat in faliment. pt tura asta n-am nimic programat, asa ca daca nu se intampla nimic naspa, vor intra in contul de economii sau mi-am luat chestii pe care mi le doream de ceva vreme.
aceste economii eu le consider obligatorii, ca pe orice alte rate/cheltuieli, asa ca le “achit” la inceputul lunii.
4. din ce ramane, ma straduiesc sa ma economisesc ceva pt “diverse”: vacanta, vreun gadget, chestii neprevazute, viitor, alte alea. nu ma simt bine si ma apuca nebunealea daca nu pot sa pun deoparte macar 50 lei (in cele mai naspa luni- alea de iarna cu caldura la intretinere, sau alea in care achit asigurarea, impozitul sau mai stiu eu ce suma mai speciala). uneori prefer sa strang un pic cureaua (nu va ganditi la flamanzeala sau mai stiu eu ce) pe finalul lunii ca sa pot economisii ceva.
5. ma duc la piata/cumparaturi cu lista. stabilesc meniul pe 1-2 saptamani (piata mea e departe si eu n-am masina) si imi fac lista in functie de meniu. plus ca incerc sa am mereu un casa anumite alimente: orez, paste, cartofi, diverse legume pt salata. notez ce mi se termina prin casa si am lista la indemana mereu. o fac in 2-3 zile, sa nu ma trezesc ca am uitat nu stiu ce, si trebuie sa dau mai mult pe langa casa.
6. pun conserve vara: spanac, mazare, fasole verde la congelator. castraveti murati, etc. de compoturi, dulceturi si bulion se ocupa mama din gradina proprie, dar am facut si eu atunci cand in livada n-au fost fructele preferate. in plin sezon legume si fructele sunt destul de ieftine, asa incat conservele sunt chiar rentabile. am pus chiar si fructe la congelator- mi-au iesit asta iarna niste tarte si briose minunate.
junalul de cheltuieli e sfant de vreo 7-8 ani. nu pot sa dorm noaptea daca nu-mi iese “casa” pentru ca am uitat ceva. in plus, sunt nebuna care pastreaza bonurile. 🙂
colapsul financiar îl eviți dacă ești tot timpul cu ochii în patru. am avut și eu o afacere, eram un fel de freelancer, scriam reportaje pentru câteva publicații deodată… a venit criza și am crăpat și eu. am învățat din chestia asta, am învățat că trebuie să ai în permanență o alternativă. eu aveam una dar era de rahat, am făcut metalurgia în prima tinerețe, dar cine naiba mai avea nevoie de metalurgi? așa că, acum, am început altceva; după 20 de ani de scris… am mai terminat o facultate. cam asta înseamnă să depășești colapsul… să fii în gardă tot timpul. dacă ai închis un ochi te-ai ars!
Este foarte adevarat ca economia banilor te ajuta(un ban deoparte nu te lasa la greu)dar cel mai important este cat castigi anual, ideia este sa nu cheltuiesti tot ce castigi sau mai mult decat produci!!! nu lua in seama vorba mult castigi mult cheltui- gandestete si la ziua de maine!!!
Sfatul 1 nu il respect deloc. Imi e chiar frica sa dau export la extrasul financiar la final de luna :D.
Noroc ca ma tin serios de punctul 7 si mai compensez :).