Văd că nu ne plictisim în mass-media, pe lângă deja „eternele” povești cu Roșia Montană și maidanezii, acum ne delectăm cu transplantul lui Arșinel și toată nebunia cauzată de acest eveniment. Cele mai dese voci care se ridică în ultima perioadă îl acuză pe actor că e „nașpa” că a acceptat un rinichi pe care (zic ei) nu l-ar merita și se luptă în declarații care mai de care, că ei ar refuza o asemenea nedreptate, chiar dacă ar fi de partea „importantă” a deciziei și viața lor ar depinde de asta.
Nu stau să discut corectitudinea sau „românismul” deciziei medicale ca actorul să primească organul, nu cunosc procedura mai departe de episoadele din Grey’s Anatomy și nici nu sunt implicată în sistem încât să înțeleg care sunt timpii normali de așteptare, dacă mai erau oameni compatibili cu organul care au fost „săriți” etc. Astea-s chestii medicale, pe care trebuie să le știe oamenii din sistem și cei care studiază acest caz pentru a vedea dacă este vorba despre ceva ilegal sau doar sunt discuții.
Ceea ce mă distrează este siguranța tuturor că ei, spre deosebire de parșivul actor, care și-a pus viața pe primul loc, ar fi spus „nu, domnule, dă organul altuia, că eu nu vreau să sar rândul”. Așa este, suntem o nație de oameni corecți chiar și în fața morții.
Bunicul meu a murit acum 11 ani de un cancer de colon pe care l-am descoperit când l-au deschis. A murit la câteva ore după operație, din cauza unui stop cardio-respirator. Vă pot spune că, dacă era vreo minune medicală posibilă, ceva ce se putea transplanta sau pune acolo, să-i dea viață, plecam poate noaptea aia la furat și făceam rost de banii necesari. Când un om drag îți este într-un asemenea pericol faci orice să-i dai o șansă.
În cazul lui nu era vorba de altcineva, era vorba de el însuși. Ca om tânăr și prost, recunosc că nu am avut niciodată prea mare preocupare cu viața personală. Că până la o anumită vârstă te crezi de fier și nu te sperie neapărat gândul că poate dai colțul. Ținând cont că voi avea un copil, ceva îmi spune că principiile mele morale s-ar cam duce naibii, dacă asta înseamnă să nu-mi las copilul orfan de mamă. Să nu mai spunem până la urmă că orice om normal la creieri își dorește să trăiască și probabil ar lua și decizii mai puțin „frumoase” în acest sens.
Trecând peste chestiile astea complicate despre viață și moralitate, stau să mă gândesc la faptul că la noi nu miști nimic fără să dai „o atenție”. Sunt mulți români care plătesc șpagă în spital pentru un tratament mai bun (deși e ilegal și imoral), sunt români care plătesc șpagă să nu li se ia permisul (după ce tot ei au făcut tâmpenii în trafic), sunt români care plătesc ORICÂT să-și scape copilul de pușcărie sau să rezolve chiar chestii minore, dar care ar lua mai mult timp și nervi, dacă ar fi rezolvate corect și după tipic. Și nici nu e o chestie specifică doar nouă, până la urmă, și la case mai mari, dacă poți „rezolva” ceva, sigur vei avea și tentația în cauză.
Deci, domnilor plini de corectitudine, dați șpagă la examenele de facultate sau unui polițist, eventual domnilor de la Garda Financiară (că știm la ce se ajunge uneori, dacă nu ungi pe cine trebuie), dar, dacă ar fi VIAȚA voastră în pericol și ar exista vreo variantă (chiar mai puțin morală) ați refuza această soluție și ați fi de acord să MURIȚI pentru a nu neîndreptăți alți oameni care poate ar alege varianta asta fără să clipească.
Sigur că da …
Se spune (sau s-a si dovedit, nu mai stiu exact) ca si Cristi Minculescu ar fi beneficiat de niste bani de la buget, vreo 50.000 de euro, ca sa mearga in strainatate sa-si trateze ficatul. In timp ce lista de asteptare pentru atribuirea de fonduri era, efectiv, lunga cat o zi de post. Dar s-au ars etapele si dl Minculescu a plecat la tratament folosind (si) bani publici, si gata. Cam asa a fost si in cazul lui Arsinel, pe care, fie vorba intre noi, nu l-am placut niciodata. A trait din tot felul de shushe, si uite asa a ajuns batran si bolnav. Ai dreptate, ei nu puteau refuza ajutorul primit, ar fi trebuit sa fie niste oameni deosebiti ca sa faca asta. Consider ca nu ei sunt vinovati, ci sistemul pupuncurist, pentru ca le-a inlesnit asta. De aceea, cred ca actiunea nu stiu carei asociatii a bolnavilor sa-l dea in judecata pe doctorul care a efectuat transplantul, e binevenita. Dar cred ca, intre timp, si-au pus in ordine toate hartiile si va reiesi ca Arsinel era singurul, dar absolut singurul compatibil cu rinichiul acelui donator!
Cand e vorba de viata noastra , mai ales cea a copilului nostru, suntem in stare de orice. Nu mai tinem cont de moralitate sau alte lucruri.
cineva spunea că sănătatea se cumpără. deci, totul are un preţ pe lumea asta. problema pe care ţi-o pui când citeşti despre asta este unde te încadrezi tu, ca persoană. mi se pare trist, cumplit de trist. nu cred că un om bolnav, oricare i-ar fi dignosticul, nu ar da şpagă ca să se facă bine, doar că, cei mai mulţi nu au de unde.
Mai, nu cred ca discutia este despre ce ar face oricine pentru viata unei persoane iubite, fie acea persoana tanara sau batrana. Sunt de acord ca nu poti sa discuti despre subiectul asta fara sa pacatuiesti oleaca la capitolul ipocrizie. Dar ceea ce deranjeaza foarte mult e tupeul de neam prost. Dupa ce ca lumea te suspecteaza ca ai sarit niste etape si ai uns niste rotite ca sa mearga sistemul mai bine pentru tine, mai sari si cu tupeu si explici cat de dezamagit esti de natia asta. Adica pana mea, si eu declar ca sunt dezamagita de natia asta, dar nu chiar imediat dupa ce am facut ceva ce ma plaseaza si pe mine ca parte din problema pentru care ma plang.
Te rog sa fii explicita,nu cred ca stie multa lume detaliul la care faci referire.Multumesc!
https://www.dcnews.ro/2013/09/arsinel-dupa-transplant-mi-e-rusine-ca-m-am-nascut-in-romania/
Multumesc pentru raspuns;ai dreptate.
E un subiect pe care-l putem dezbate la nesfârșit, oricum, vina, degetul întins este către sistemul defect, nu către oameni… Cred că poate fi extrem de crunt pentru cei care sunt deja, poate de mult timp, pe o astfel de listă, și trăiesc zi de zi amânări, uneori întâmplându-se ca și în astfel de cazuri, oameni cu influență primind tratament privilegiat, în detrimentul lor. E dureros, e nedrept, oricum ai privi. Dar… răul pornește de la rădăcină, ce șanse sunt să se schimbe ceva, suficient de masiv cât să se simtă?
nu cunosc subiectul, fiind complet pe dinafara cu tv-ul si stirile. bazandu-ma insa pe ce ai punctat tu si comentatorii, e clar ca as face orice pt a salva viata cuiva drag, iar daca pozitia sociala mi-ar permite sa sar in fata, cu rusine recunosc c-as face-o. cand e vorba de moarte dispar multe dintre valori si devin cat se poate de egoista si protectiva. dar asa cum a spus moldoveanca, as tine capul jos daca n-am procedat corect.
Se vede că jurnaliştii sunt leneşi şi bat apa în piuă. Corect sau greşit omul ar cam face orice ca să nu moară ( plus ca să nu mai capete şi alte belele pe cap), chiar şi sfânta şpagă.
Eu unul consider ca ai pus problema gresit. NU maestrul Arsinel este vinovat si trebuie blamat pentru ceea ce s-a intamplat. In nici un caz. Pentru ca fiecare dintre noi, atunci cand moartea ne va da tarcoale vom arunca la cos principiile morale care ne-au ghidat in viata pentru a obtine 1 luna, 1 an, 10 ani in plus alaturi de cei dragi. Pentru ca asta e natura firii umane. In fata mortii, probabil 99% dintre noi suntem lasi.
De hulit cu adevarat este decizia comisiei de transplant, probabil in frunte cu distinsul profesor Lucan, un profesionist adevarat, de altfel, care in aceasta speta au judecat stramb. Care este speranta de viata a maestrului dupa acest transplant? 5 ani, 10 poate, privind la cel mai optimist mod? Care ar fi fost speranta de viata a unui tanar de 20, 30, 40 de ani?
A fost oare intr-adevar viata maestrului Arsinel in pericol iminent? NU, pentru ca domnia sa nu a facut nici macar o zi de dializa, deci probabil functia sa renala o mai putea duce 1 luna, 3, un an sau Dumnezeu stie cat timp.
A condamnat aceasta decizie la moarte un om caruia transplantul probabil ii era vital? DA, cu siguranta DA. Cam asta ar fi de spus in speta aceasta, in opinia mea umila, pe care oricum nimeni o o sa o bage in seama 🙂
Robert, oamenii nu sunt egali, in pofida teoriilor pe care le tot auzim. Nu’s egali in nici o privinta. Unii sunt bogati, altii nu, unii se nasc puternici fizic, altii destepti. Dreptatea este o iluzie. La fel si drepturile oamenilor. Nu’s drepturi, sunt privilegii. Date de alti oameni, mai puternici. E comod si “moral” sa pui in balanta vietile a doi oameni? Sa legi unul in detrimentul altuia? Cum poti sa spui ca “a condamnat la moarte pe cineva” comisia? Oamenii aia sunt deja condamnati la moarte. Medicii ii salveaza.
Dan, nu sunt atat de naiv incat sa cred ca traim intr-o lume perfecta in care toti oamenii ar trebui sa fie egali. Dar, daca tot ne jucam de-a Dumnezeu si trebuie sa luam o decizie extrem de cinica, tu ce decizie ai lua? Oamenii aceia sunt pusi acolo sa judece cu obiectivitate, desi cand ai ingrata datorie sa stabilesti cine moare si cine traieste este foarte greu sa fii obiectiv.
Disclaimer.
Imi cer scuze pentru afirmatiile de mai sus, in cazul in care alegerea comisiei de transplant a fost una corecta, in sensul in care nu mai exista nimeni altcineva compatibil pentru acel rinichi. Insa … mi-e foarte greu sa cred ca dintre poate miile de bolnavi de pe listele de asteptare maestrul Arsinel a fost singura persoana compatibila.
@Robert – pui problema gresit. Nu decizi cine moare. Cine moare a decis deja Dumnezeul pe care il pomenesti. Medicii ar putea decide doar pe cine salveaza. Si daca as avea putere de decizie, la fel ca si tine probabil, as alege dupa regulile mele. Pe care le-as si incalca de cate ori e nevoie. Pentru ca, nu-i asa, orice set de reguli ai stabili, nu au cum sa faca “dreptate”.
Cand imi va veni vremea de plecare sper din tot sufletul sa am un cognac bun,alaturi muzica disco din anii ’70 cu niste casti bune;sa nu ma deranjeze nimeni si “So long!”…
Nu exista nici un fel de moralitate in nimic din ceea ce se intampla in tara asta, unii dau spaga doar de dragul de a da, nu ca e nevoie. Astept de vreo cativa ani buni sa vad la tv un personaj cu principii morale de care se tot agata lumea in discutii. Nimic insa, asa ca nu vad de ce personajul implicat ar fi mai altfel decat altii.Toata lumea da din coate si-mi pare o reactie fireasca la Arsinel , tinand cont de starea lui de sanatate.
Te-as imbratisa pentru acest articol
ehe drajilor cum vreti voi sa fiti sanatosi si sa va mearga bine cind ati lua la repezeala gitul cuiva ca sa scapati voi ? Arincati la cos orice urma de moralitate cind e vorba de interesul vostru sau al unei persoane dragi. Cu ce drept considerati ca voi aveti un drept mai mare la viata ca altul ? Ca abveti mai multi bani si dati din coate mai bine ? Toata lumea uita ca Dzeu este cel care hotaraste fiata si moartea si el nu poate fi cumparat cu nici o suma de bani . Poti sa faci o magarie din asta din care mai traiesti citiva ani in plus si Dzeu iti va da un destin ingrozitor in alta viata, de nici nu mai sti ce te loveste si de ce. Deaba inlocuiesti piesa defacta cu una mai buna ca boala va continua sa evolueze, pentruca cauza nu e in organ. Numai prin practica spirituala seroasa se poate dizolva boala si prelungii viata . Dar cine practica in ziua de azi si mai ales cine practica intr-o scoala serioasa de Qigong ? Exista doar o singura scoala dezvaluita public. Prea putini sunt interesati de lucrul asta . E mai usor sa alergi la zeul doctor care te curata de bani si mai amina un pic sfirsitul.