Ieri pe un grup de pe Facebook – mare anunț de angajare:
Se caută 2-5 bloggeri pentru un proiect nou. Tot ce trebuie să faceți este să scrieți articole de 400-500 de cuvinte. Pe scurt, copywriting, însă în engleză.
PENTRU ACEASTĂ COLABORARE TREBUIE SĂ ȘTIȚI SĂ SCRIEȚI ÎN ENGLEZĂ!
Veți ocazia de a face parte dintr-o echipă de specialiști SEO.
Cel mai mare avantaj este exact acesta – veți învăța SEO, vă veți îmbunătăți capacitatea de a scrie, veți avea ocazia să interacționați cu firme din străinătate și categoric veți afla toate acele mici secrete care caracterizează bloggingul de calitate!
Pentru articolele voastre PLATA SE VA FACE ÎN FUNCȚIE DE PERFORMANȚA ATINSĂ (plata per click). Adică, cu cât vă veți da mai mult interesul, cu atât aveți șansa să câștigați mai mult.
Bun, ce-i greșit aici?
Nu discutăm munca în sine, e pur și simplu vorba de articole pe cine știe ce nișă, prin care x și y mai fac un trafic cinstit pe site. Și, pentru că poate nu ai chef să scrii tu, angajezi niște maimuțe să facă munca pe GRATIS.
Cel mai aiurea nu este că încă mai apar asemenea anunțuri, care sunt din punctul meu de vedere un adevărat afront adus oricărui om decent, trist este că și apar oameni care sunt dispuși să-și vândă timpul pe povești din astea.
De asta sunt bloguri care scriu articole sponsorizate pe un ruj sau oameni care fac muncă „speculativă” pe 99designs, când ar putea să-și folosească timpul cu ceva mai productiv.
500 de cuvinte costă, în orice limbă le-ai scrie
Pe piața de copywriting poți găsi rahaturi de articole (rescrise) și cu un dolar bucata. Sau scrise de un indian care știe câtă engleză a uitat fii-mea.
La 500 de cuvinte mulți începători cer cam 5 dolari. Unii chiar 10.
Alții, ceva mai cu încredere în ei, iau 20-50 de dolari FĂRĂ probleme.
Ăia cu un portofoliu mai serios, care știu cum să facă un pitch serios pentru un asemenea job, care știu cum să se vândă pe bani serioși câștigă sume absolut fantastice pentru noi, românii.
Bun, nu sunt mulți copywriter-ii care primesc sume astronomice, dar sunt MULȚI care scriu pe 20-30 de dolari articolul. Și, la un articol care-ți ia poate o oră (cu tot cu niscaiva research) deja este altă viață.
De ce spun că munca respectivă este gratis?
Sau, după cum spunea o colegă de grup, cu mult umor, e bine că nu ne cer totuși ei bani pentru cinstea de a lucra pentru ei …
Nu este treaba ta, copywriter, designer sau ce-oi fi tu în organigrama respectivă, dacă situl respectiv merge OK. Sau dacă articolul în cauză aduce click-uri, bani pe click si alte bălării.
Este la fel ca atunci când patronul tău îți cere să munceși de acum fără salariu (complet fără salariu) și, dacă firma face niscaiva profit, poate primești și tu un leu de pizza.
Nu-i așa că, dacă ai da de un asemenea inteligent, l-ai raporta la ITM mai repede decât poate el să pronunțe cuvântul risc?
Din fericire pentru noi, în viața reală, există unele entități care, mai bine sau mai rău, ne protejează de asemenea oportunități care ne-ar salva viața profesională.
Pe online însă nu te păzește nimeni și ești luat de fraier, dacă nu caști ochii.
În cazul acestui job minunat vei munci ca tâmpitul pentru un mulțumesc. Și cam atât. Pentru că nu ai cum să contorizezi ce profit face situl în cauză și nu ai cum să știi ce bani ți se cuvin.
Riscul e al angajatorului
Un patron sau owner de proiect online își asumă TOTUL: riscurile unui eșec, taxele de plătit, investițiile, profitul pe care-l va face.
Tu, angajatul, oferi TIMP pe banii respectivi (în sistemul clasic).
Sau oferi CUNOȘTINȚELE tale într-un anumit domeniu (dacă muncești pe proiect).
NU e treaba ta dacă merge mustăria sau nu.
Și nu este normal să muncești pe promisiuni, când facturile vin ÎN FIECARE LUNĂ.
Și încă nu am auzit vreun furnizor de servicii să-mi spună: Doamna Ramona, las’ că plătiți dacă faceți luna asta niște bani. Sau Statul Român să mă scutească de destulele lor taxe dacă am o lună mai nasoală, pe ideea că pot plăti când fac un ban grămadă.
Dar tu nu înțelegi că nu toți vor să facă bani?
Asta mi se mai spune când aduc discuția despre a ști să ceri un preț mai decent și a avea pretenții la o relație normală între tine și client.
Sunt mulți care vor să facă ceva din pasiune.
Cunosc sentimentul, s-au împlinit 14 ani de când sunt online. Și am investit foarte multă muncă și suficient de mulți bani în pasiunea asta.
Dar măcar am petrecut mult timp muncind pe proiectele mele, făcându-mi un nume, câștigând o brumă de respect și ajutând de multe ori fără vreun interes sute sau mii de oameni interesați de online.
Deci nu e timp pierdut.
Dar să fac treabă pentru un ȘMECHER care crede să și-a găsit fraierul?
Asta nu.
Testați chestii, scrieți, implicați-vă.
Dar nu o faceți pentru asemenea job-uri penibile.
Sau măcar cereți un 5 dolari pe 500 de cuvinte. În domeniul ăsta e cam prețul ăl mai de jos, dar tot e un ban.
Dacă scrieți un articol pe zi, într-o lună faceți vreo 600 de lei. Nu e enorm pentru unele standarde online, dar e FOARTE bine pentru cineva care are limbariță la tastatură și simte nevoia să scrie.
Acum să ne luăm de bloguri
Vă rog eu sincer nu mai puneți botul să scrieți articole promoționale pe o savarină sau pe un chilot.
Sigur că trebuie să testezi un produs (dacă tot scrii de el). Dar pe lângă produsul respectiv, clientul ESTE DISPUS să plătească și prețul tău pentru un articol sponsorizat.
Și eu am testat Dove, Rexona, Pampers (OK, pe ăsta le-a testat toddler-a), dar am primit produsul PLUS plata pentru publicitate.
Clienții voștri nu sunt tâmpiți, știu prea bine ce este normal să plătească. Dar, dacă voi nu insistați să vi se plătească reclama respectivă, nici ei nu sunt fraieri să insiste.
Nu, nu voi spune că stricați piața.
Este plină lumea de web designeri care muncesc pe un mulțam sau pe 10 dolari. Sau copywriteri care, iată, au șansa de a presta articole pe cei 5 cenți pe care poate-i face creația lor într-un sistem PayPerClick.
Există de când s-a născut internetul ăsta, am dat de ei încă din 2004, când eu aveam tupeul să cer BANI pentru munca mea, iar alții lucrau de amorul artei.
Chiar și acum, deși există o groază de freelanceri care muncesc pe semințe, există încă o droaie de clienți care înțeleg că un om experimentat, care știe ce face și are niște ani de muncă în spate, are pretenția să fie plătit.
Și preferă să plătească mai mult unui om care și-a făcut o afacere din asta, decât unuia care mâine dispare, pentru că moare de foame.
Am avut discuția asta cu un client nou (o companie mare din Timișoara): omul s-a plâns că mereu s-a trezit că designerul în cauză a dispărut. Explicația este că erau oameni care munceau „din pasiune”, până realizau că pierd ore bune pe zi fără niciun folos. Și, oricâtă pasiune ai avea, ai nevoie și de bani să supraviețuiești.
Așa că, după ce i-am explicat omului că din afacerea asta-mi cresc copilul și nu plec nicăieri, a răsuflat ușurat și a aprobat un buget decent pentru redesignul sitului lor).
Da, eu încerc să vă învăț să câștigați decent
Acum câteva luni, prietena mea cea bună, citind lecția despre cum să-ți calculezi prețul orar ca freelancer, mi-a scris speriată că vehiculez pe acolo niște sume de-i picase dumicatul din gură.
Da, intenția mea nu este să învăț lumea să muncească pe 2 dolari pe zi. Oportunități din astea găsiți și singuri (cum e și oferta de job de care m-am luat în articol).
Eu încerc să-mi învâț „studenții” să-și pună la punct o mică afacere prin care să poată oferi servicii de calitate la prețuri serioase. Să fie productivi și să ajungă la un venit foarte bun fără să muncească 20 de ore pe zi.
Nu e nimic ilegal, nu sunt șmecherii sau fente. Sunt pur și simplu niște strategii pe care să le aplici pentru a avea rezultate mai bune.
Lecția respectivă se poate descărca gratis: How to Set Your Freelancing Rates & Become More Productive. Sunt 2 lecții de fapt, cea cu prețul orar și una de productivitate.
Cam asta este problema cu jobul respectiv.
Sfatul meu este să nu acceptați prostii din astea. Căutați joburi decente, eventual intrați pe upwork sau ceva de genul și licitați la joburi. Chiar dacă acceptați la început prețuri mici (pentru a face rating repede), măcar nu vă ia nimeni de fraieri.
Ei, asta cu plata in functie de click-uri nu am mai auzit-o pana acum. Ce mai inventeaza unii cu intentia de a fraierii. Trist 🙁
Eu am primit o alta propunere de la un site tip revista al unei vedete cunoscute la noi (nu dau numele). Ca cica isi doresc colaboratori. Eu le dau retete si ei… imi fac mie reclama pe Fb ca au fani multi acolo si evident vizitatori pe site la ei.
Dar cum imi fac reclama daca nu accepta colaborarea decat cedandu-le eu reteta intreaga? Pai omul daca citeste reteta la ei, mai intra si la mine?!?!
Asa multa lume ar mai vrea sa profite de munca ta si incearca sa te ia de fraier… ceva strigator la cer….
Din pacate e lumea plina de smecherasi din astia, care cred ca am trait cu totii sub o stanca, de asta e bine sa casti ochii mereu 😀
Metoda asta se aplica si in viata reala, nu doar pe online. Cel putin in Spania sunt pline siteurile de anunturi cu locuri de munca pentru agenti comerciali. Numai ca agentii astia comerciali practic trebuie sa faca o politica de marketing, sa vanda un produs si incaseaza abia dupa ce vand produsul respectiv care de foarte multe ori e inferior calitativ.
Eu unul am ajuns sa scot din priza telefonul fix la cati dinastia fac cold-calling ca sa ma convinga sa schimb ISP-ul sau sa cumpar mai stiu eu ce loturi de vin sau altele asa ca metoda asta de profitat de pe urma naivilor nu e catusi de putin noua.
Mananca o paine amara oamenii astia. Si pe mine ma scot din sarite, ca unii sunt insistenti. Dar, desi imi vine sa ii injur, ma gandesc cati altii chiar ii injura. Si nu fac altceva decat sa incerce sa vanda ceva si sa castige un salariu.
Iti multumesc din suflet pentru articol!
Imi pare rau ca nu te-am descoperit mai devreme. Dar asta nu inseamna ca nu pot citi articolele tale din urma (cand o sa am timp, daca ma lasa bebe).
Eu multumesc pentru cuvintele frumoase 🙂
Ma bucur ca iti plac articolele, sper sa fie de ajutor.
Foarte folositor articolul! Te citesc de ceva vreme, insa comentez mai rar. Toate articolele despre freelancing de pana acum au fost tare interesante si cel mai mult imi place ca scrii la obiect si pe intelesul tuturor 🙂
Cornelia, multumesc pentru apreciere. Si sper sa comentezi mai des. Chiar imi place sa comunic cu cititorii mei 🙂
Dojo, de acord cu tot ce-ai scris, mai putin cu partea in care content writer-ul (cu atat mai mult copywriter-ul) n-are treaba ca site-ul sa mearga ok. Poate ca nu duce pe umerii lui toata responsabilitatea, dar la cum te-ai exprimat inteleg ca el ar trebui pur si simplu sa scrie si sa-l doara in cot daca ce scrie aduce sau nu beneficii pentru site?
Si eu scriu si stiu ca, de foarte multe ori, un articol de calitate poate sa esueze din zeci de alte motive, de la un subiect prost ales pentru nisa respectiva, la o promovare necorespunzatoare si tot asa. Asta nu dovedeste insa decat ca nu e ok sa conditionezi plata de rezultatele directe.
Ce ma enerveaza pe mine mai rau decat anunturile astea sunt anunturile in care se cauta un content writer care sa scrie continut optimizat SEO, pentru blog, pentru retele sociale, pentru campanii de email marketing, care sa stie sa editeze poze, neaparat sa aiba experienta in vreo 10 cms-uri diferite, sa stie si ceva HTML si sa se ocupe de toate site-urile companiei. Asta e genul de job care vad ca se cauta mai ceva ca painea calda in prezent…
Ziceam ca nu e problema mea cum merge situl, pentru ca nu am niciun control. Se poate ca proprietarul sa nu fie in stare sa faca nimic cu continutul ala, asa ca nu e problema mea. Un copywriter serios scrie CAT POATE DE BINE. Articolul lui, folosit cu cap, aduce clar beneficii sitului in cauza. Acu’ daca proprietatul monetizeaza cum trebuie sau nu 😀
Nu am auzit nici eu pana acum sa fii platit in functie de cate click-uri aduce articolul tau. Si eu am scris mult timp doar pentru bani, insa de fiecare data faceam comparatie intre cum arata un articol de 300 cuvinte care costa un dolar si cum pot eu scrie acelasi articol cu 5 dolari. Nu am acceptat niciodata sa fiu prost platita pentru munca mea, nu are rost sa iti pierzi timpul doar din pasiune (mai bine scrii o carte si nu o publici niciodata, daca tot vrei sa scrii, zic eu).
Si acum e momentul sa dublezi pretul, sa ceri macar 10 dolari. Ti se vor da, mai ales daca scrii bine si esti ‘profi’ in relatia cu clientul. Si dupa aia mai cresti un pic si tot asa. Chiar si mai important, ai putea sa te nisezi serios, asa devii specialista pe un anumit domeniu si ai sanse mai mari sa fii vazuta ca expert si sa primesti preturi mai bune, nu de tip ‘content mill’
Cred că faza pentru bloggeri e puţin diferită, fiindcă acolo tu scrii articolul şi tot tu eşti responsabil de cât e de vizibil etc. Oferi un serviciu complet în preţul cerut. Problema celor care scriu pe un ruj nu este chiar o problemă, fiindcă ei sunt mulţumiţi cu seminţele astea. Mie mi-a spus un prieten când am început să scriu şi advertoriale: nu aştepta să-ţi spună alţii care e valoarea ta. Şi, din momentul ăla, a fost foarte simplu 🙂
p.s. Ieri mi-a scris cineva că vrea să publice la mine un articol de 5-600 de cuvinte, scris de ei, cu 2-3 link-uri. M-am simţit onorată, omul probabil nici măcar un scroll în categoria mea de publicitate nu a dat. Oare cât să cer? :))
Felicitări pentru articol!
Ai mare, mare dreptate. Eu nu o să pot înțelege niciodată designerii care lucrează un logo cu 50 de lei, dar nici firmele care apelează la ei. Orice muncă trebuie plătită la valoarea ei. Și eu, pe la început, mă temeam să cer bani, sau să cer prea mult. Dar nu mă mai tem, pentru că toată lumea are de câștigat.
intotdeauna se va gasi careva care sa iti spuna ca esti incapabil, care sa incerce sa te faca sa crezi ca valorezi mai putin decat valorezi cu adevarat… important este sa crezi in tine si sa lupti pentru ce este al tau!
Buna,
As dori să cunosc părerea ta.
ptr un job part time junior copywriter, atribuţii: 4 articole/saptamana salariu:500 ron/luna este ok ptr angajat?
Interesant… Am observat în ultima vreme că foarte mulţi ‘content writeri’ pe fiverr au crescut preţurile…
Nu e rau, munca trebuie totusi platita 🙂
unii freelanceri isi castiga respectul si stima angajatorului prin calitatea produsului finit (articol, design, etc), Chiar daca s-a cazut de acord un anumit pret, parca iti dai seama ca nu poti sa-i arunci “2 lei” unui om decent, care, a depus efort, la articolul in cauza sau pentru acumularea skill-urilor necesare. Banii genereaza bani, dar parca nu poti sa-ti bati joc de un om care se zbate sa traiasca.