De prin birturi
Ieri seară am fost la un blogmeet in oraș, la niște luni distanță de ultimul eveniment de gen la care am participat. Inițial dorisem să rămân acasă, că oricum am de lucru ca la nebuni (și weekendul e momentul ăla…
Ieri seară am fost la un blogmeet in oraș, la niște luni distanță de ultimul eveniment de gen la care am participat. Inițial dorisem să rămân acasă, că oricum am de lucru ca la nebuni (și weekendul e momentul ăla…
Viața de freelancer pare deseori ca fiind una magică. În care lucrezi doar când ai chef și trăiești exact cum ai visat mereu. În realitate, nu e chiar așa. Ca freelancer poți lucra și doar când ai chef, însă atunci…
Dacă tot am pregătit ieri terenul amintindu-vă de cartea lui Arthur Conan Doyle (O lume dispărută), astăzi îmi fac plăcerea de a căuta prin arhivele cu mii și mii de poze „americănești”, cele câteva pe care le-am făcut la American…
Am câteva cărți aproape de suflet și O lume dispărută face parte din „colecția” respectivă. Am citit-o prin adolescență, găsind-o undeva prin bibliotecă. Îmi amintesc și acum coperta (exact cea din poză), paperback, după cum îi spune pe siturile „englezești”.…
De câte ori mai povesteam cu careva despre citit, mi se spunea că s-au lăsat de „sportul” ăsta, că sunt cam scumpe cărțile. Nu trebuie decât să intri prin librării și să vezi prețuri destul de piperate. Am cumpărat abecedar…
Mda, veți spune că am luat-o razna atât de repede, dar cred că e mai bine să ne facem niște planuri ACUM, nu când suntem deja cu 1000 de lei mai „ușori”, că tocmai ce i-am aruncat pe prostii. Am…
Sau măcar ajută la însănătoșirea celor pe care sistemul îi lasă lejer să moară. Că mai e timp … M-am plâns și eu, ca tot românul, de sistemul nostru de Sănătate, care ia banii cu ambele mâini și cam atât.…
Ne amintim cu toții copilăria noastră, când nu aveam griji (sau cel puțin nu ni le mai aducem aminte) și când totul părea frumos. Ne bucuram .. ca niște copii .. de orice prostioară, de o ciocolată (mai ales că…
Am prins MASH prin adolescență, nimerind ca orbul Brăila serialul după ce tot îi auzeam pe ai mei că râd ca nebunii. Când mi-au spus „hai, fată, că-i mișto”, ca orice adolescentă cu fumuri, am ignorat, că doar nu aș…
Se tot discută pe tema suplimentării salariilor cadrelor didactice cu bani pentru haine, pentru că ar râde, cică, elevii. Mă gândesc că, dacă oamenii ăștia ar avea niște salarii de bun simț, și-ar rezolva singuri garderoba, că nu-s chiar picați…