Am petrecut vreo 2 ore cu o cunoştinţă acum câteva zile, să admir planurile de casă şi pozele de pe şantier. Mi-au cerut sfatul în ceea ce priveşte unele elemente de “design”, plus că doreau să se laude cu noua realizare. Nicio problemă, este un eveniment fericit pentru ei, de ce să nu ne bucurăm impreună?
Şi apoi trecem la planul de casă.
Nivelul de jos (parter) arată ceva de genul: hol, birou cu baia lui, living, bucătărie, cămară, dressing, încă o baie plus o scară ţeapănă ce îi va duce la etaj. Acolo avem 3 dormitoare, fiecare cu baia lui. În general o singură baie va avea şi cadă, restul sunt pe sistemul “budă-lavoar-duş”. 5 BĂI!
Am făcut nişte glume proaste, spunându-i că, dacă stă prost cu banii, poate face casa pensiune, că doar fiecare cameră are baia ei. Lăsând miştourile la o parte şi încurajarea de “lasă că vedeţi ce interesant este să cureţi 5 băi”, creierii mei îs blocaţi de număr.
Să ne explicităm. Am apartament de 3 camere. Avem o baie. OK, e apartament model vechi, naiba ştie. În cursul anilor am fost 5 persoane, apoi 4, acum 3. De cel puţin 25 de ani de când îs io “conştientă” nu cred să ne fi apucat o sfântă problemă la maţe de 3 ori. Nici atunci n-a făcut nimeni pe el, că ne-am triat ca la urgenţe, pe măsura “gravităţii”.
Hai să înţeleg că ai şi un “vece” de serviciu, când poate fac toţi “bucurii” şi nu au antrenamentul triajului. Dar să mor dacă înţeleg de ce ai nevoie de 5 băi. Nu, nu e Versailles, este o amărâtă de casă pe 300 m pătraţi, cu 5 camere “efective” (că tot le place Anteniştilor cuvântul). În loc să ai o cameră în care să poţi mişca fără să dai cu picioarele de mobilă, pierzi metri pătraţi viabili pentru “căcăstoare”.
Probabil că sunt eu ţărancă nespălată, de nu văd utilitatea a 3 băi peste orice plan de bun simţ (după creierii mei). Dormi în baie? Stai la “birou” de pe budă? Poate pierd eu din vedere nişte amănunte.