Ce farmec mai au forumurile?

Suntem în era blogurilor, a lu’ facebook, twitter şi alte acadele din astea. Lumea scrie pe blog, alţii vin de comentează şi toţi pierd timpul pe “social media”. Opinia mea despre bloguri este clară: în marea de prostani cu blog, există şi câţiva pe care merită să-i citeşti. Că vorbim de România sau pe plan “enternaţional”, tot pe acolo suntem. Sunt catraliarde de proiecte ce consumă spaţiu pe server amboluea şi un procent destul de mic de situri cu informaţie decentă şi multă muncă depusă.

Susţinerea unui blog nu este extrem de grea, mai ales dacă ai deja un anumit trafic şi mai ales o disciplină de lucru. Poţi seta articolele să apară când nu eşti la calculator, poţi merge “pe burtă” cu 1-2 articole pe zi. Dacă ai mai multe, deja eşti cel mai tare din parcare. Platforma în sine este incredibil de simplu de folosit, administrarea e destul de clară, mai ales dacă ştii cum sa ţii spammerii şi nesimţiţii la “uşă”. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat în anii ăştia, blogging-ul a fost cea mai simplă şi cu beneficii destul de rapide.

Nu sunt fan de Twittereală şi Facebook. Este prea mult zgomot pentru a merita să pierd timpul căutând ceva interesant printre sute de mesaje idioate postate zilnic. Nu mi-a plăcut mIrc, nu văd ce mi-ar plăcea pe astea. Twitter am de formă, Facebook exclusiv pentru a mă saluta cu unii cunoscuţi. Chiar şi când intru o dată pe săptămână acolo, sunt asaltată de tot felul de invitaţii cretine, like-uri şi alte rahaturi. Că deh, sunt în lista de prieteni, fir-ar să fie mintea mea cea proastă că m-am înscris în porcăria aia.

O altă activitate pe care o desfăşor de mult timp (cu vreo 5 ani înainte de a fi blogger), este munca de forum admin. Aş putea spune că mi-am făcut “şcoala” pe aşa ceva. Acolo am învăţat să fac teme pentru diverse platforme, să instalez pluginuri etc. Instalarea de pluginuri la unele scripturi (phpBB 2.x de pildă) nu înseamnă mereu click install. Pentru phpBB, că tot vorbim de lucruri sfinte, instalarea însemna urcarea de nişte fişiere în anumite locaţii, după care începea baletul: “caută în header.tpl codul ..”, “înlocuieşte cu …”. Bun, teoretic e muncă de boi, că ţi se dă mură-n gură. Practic stăteai şi 2 ore la câte o chestie nouă, de-ţi venea să turbezi. Ştiu că am instalat un “hack” de shop pe un forum şi am modificat juma’ din fişierele forumului. Pur şi simplu credeam că nu se mai termină.

Trecerea la alte platforme ceva mai “automatizate” a fost deja boierie. Să urci nişte fişiere şi să dai click pe install. Mamăăăă, ce descoperiri.

Pe lângă treburile aste de bucătărie internă, pe un forum ai marea muncă de a pune la cale o comunitate. Dacă pe blog merge să scriu 1 articol pe zi, pe forum, dacă scriu un mesaj pe zi, s-a dus pe copcă. La început trebuie să ai măcar 5 subiecte noi deschise şi, după ce ai ceva pus acolo, începe “vânătoarea” de membri. În general lumea nu doreşte să fie într-un forum gol, un forum nu creşte fără oameni. Aşa că ne învârtim în jurul cozii. Acei primi membrii deci sunt vitali şi găsirea lor nu e chiar simplă.

După ce începe să meargă treaba, dai de dobitoci. Avem în primul rând spammerii. Ăia cu viagra, WOW gold şi Nike Shoes. Cu niscaiva pluginuri implementate, mai un anti-spam şi ceva atenţie, plus banări zilnice de email-uri şi IP-uri, începi să scapi de mutrele lor. Mai nou s-au mai şcolit indivizii,  mai ales după ce instalezi un plugin ce nu permite postarea de links decât după ce ai 5 mesaje. Niciun spammer nu are chef să posteze 5 mesaje. Ăştia noi, aşa cum spuneam, îs deja mai şmecheri. În general sunt indieni, plătiţi probabil cu 1 cent pe mesaj. Scriu replici la articole, de multe ori aproape “verosimile”. Din seria asta avem 3 tipuri: 1. ăia care scriu “thank you for the information” de câte ori apucă, 2. cei care postează replici “copy-paste” cu definiţii (SEO is …, PHP is …) şi 3. cei care teoretic ar cam scrie la subiect, dar tot o iau pe arătură.

Distracţia este însă cu semnăturile, când realizezi că membrul ăla simpatic a pus 6 linkuri, când regulamentul zice că pot doar 3. Ca regulă generală, nimeni nu citeşte regulamentul, dar se înfurie când sunt daţi afară sau avertizaţi. Poţi să pui să le cânte “marseieza” la înregistrare şi să pui linkul către regulament în roz chiloţiu, că nu catadicseşte nimeni să citească.

Dacă sunt români, vei primi imediat mesajul politicos “de ce mi-ai şters subiectul / de ce mi-ai dat warning?”. Nu tu bună ziua, nu tu mulţumesc. Doar de ce.

Ajungem deci la cea mai de timp şi nervi consumatoare problemă la forumuri: oamenii de pe el. În general lumea îşi vede de treabă. Pe forumurile în engleză, comunitatea pestriţă are un comportament în general civilizat. Se implică, promovează, întreabă, ajută, mulţumesc. Pe forumurile româneşti ai aceşti oameni fără care s-ar duce totul pe copcă şi ai un anumit procent de bizoni prost-crescuţi, foarte viteji din spatele tastaturii. Indivizi care nu respectă niciun regulament, care nu respectă nimic, care nu au răbdare să primească un răspuns, care consideră că totul li se cuvine. Şi care trec la ameninţări, injurii şi alte mizerii, când li se arată uşa. Genul ăsta de oameni îl fac pe orice administrator sau moderator să dorească acces la internet doar de la o anumită valoare de IQ în sus.

Şi totuşi, deşi munca pe un forum este constantă şi cere destul timp, deşi ai de lucru cu tot felul de Zorro sau spammeri, are un farmec aparte. Accesul la informaţie este bine organizat, găseşti pe categorii subiectele, dacă ai vreo nelămurire, este chestie de minute până primeşti deja nişte sfaturi, există oameni atât de mişto, încât treci cu vederea că alt lache ţi-a stricat ziua.

Dintre toate siturile pe care le-am ţinut anii aceştia, cele mai mari bucurii le-am avut cu forumurile. Am avut şi draci pe măsură, dar şi satisfacţii cât cuprinde. Consider deci că, deşi “moda” forumurilor a trecut, asemenea comunităţi au încă loc pe internet. Chestie dovedită de unele ce s-au dezvoltat incredibil şi cresc pe zi ce trece. Au fost foarte multe ce s-au pierdut pe drum, dar există încă destule pe care te simţi “ca acasă”. Unde echipa administrativă rezistă eroic în faţa oricăror probleme, unde în fiecare zi apar oameni noi, unde în fiecare zi se discută ceva interesant.

IF YOU ENJOYED, PLEASE SHARE. THANK YOU IN ADVANCE.
Ramona Jar
Ramona Jar

I'm an SEO consultant, web designer and part-time tennis coach. Wife, mother, dog and cat owner (or owned). Romanian by birth, American by choice.

Articles: 1793