Pe ziua asta mi-am propus să fac neşte shopping şi mai înainte de asta să calc nişte bătături sensibile .. şi adolescentine. Vom purica astăzi vechiul subiect “elevii vs. profesorii” şi una dintre replicile pe care le aud tot mai des la elevi legată de faptul că profesorii sunt proşti şi ei nu mai au ce învăţa de la ăştia.
Normal, luăm masa de elevi. Am precizat în alte articole că am o părere bună despre un anumit procentaj din tinerii şcoliţi la noi, copii care, deşi sunt înconjuraţi de tot felul de “gadgeturi” pe care noi nu le aveam, au reuşit printre distracţii să citească destul, să înveţe bine, să fie “articulaţi”.
Partea tristă este că sunt şi mulţi care scriu mai prost decât ar scrie un elev de clasa a II-a o compunere despre frumuseţile patriei, au 15-17 ani şi pot număra pe degete cărţile citite în toţi aceşti ani, în timp ce alţi colegi ai lor nu au degete suficiente pentru a număra cărţile citite în luna anterioară.
Sunt şmecheraşii care la 15 ani se cred Einstein şi pun orice notă proastă pe seama profesorului idiot, care nu ştie dom’le să predea şi are ciudă pe freza lui colorată. Interesant este că în clasă “tocilarii” (după cum sunt numiţi cei care încă îşi pierd vremea cu studiul) iau note bune şi nu se fac de râs căutând România lânga Costa Rica pe hartă.
Am meditat acum 2 ani o fată “cool” din bloc, pentru care trebuia să fac eu ad-hoc comentariul pentru română şi ea scria ca “vita” după mine. Sunt încântată că am forţat-o să citească operele literare în cauză, că era oricum o premieră la ea. Normal, dacă o întrebai despre profesoara de română, te cruceai câte putea să îţi divulge, încât aproape credeam că are cel mai incompetent cadru didactic din şcoală. Nu era cazul, pentru că o cunoşteam pe “tovarăşa” în cauză şi era departe de a fi incompetentă sau fără tact pedagogic.
La fel de interesant mi se pare să aud elevi vorbind de rău profesori care m-au învăţat pe mine. Pe ăştia chiar îi ştiu şi sunt din generaţia aia de profesori care au învăţat foarte bine şi care sunt capabili. Pentru că predau la un liceu cu nişte pretenţii uriaşe, unde nu prea aveau loc decât dacă “bubuiau” de materie. Pentru profesorii în cauză încă am numai cuvinte de laudă şi un respect uriaş, pentru că, deşi ca nivel de studii sunt ca ei, observ că eu cel puţin nu voi fi niciodată atât de bine pregătită şi informată ca ei.
Eu sunt o generaţie mai nouă şi, chiar dacă am învăţat bine, am încă lacune pe care le-aş umple numai cu condiţia de a nu mai dormi şi citi miile de cărţi pe care le au ei la activ. Problema este că oamenii ăştia încă studiază enorm, deci tot mai jos de ei sunt, orice aş face.
Am avut puţine ocazii de a da de profesori nepregătiţi. Una de genul acesta era suplinitoarea dirigintei noastre, cu care făceam română câteva săptămâni. Era încă la facultate şi nu reuşea să înţeleagă cum merge treaba cu sintaxa frazei şi avea ghinionul să întâlnească maniaca clasei la gramatică.
Vă scutesc de detaliile “meciurilor” din primele ore, când încerca să mă domine cu poziţia ei de la catedră şi eu prin a remarca toate prostiile pe care le zicea. Da, am fost tupeistă, pentru că eram “tare” la “grama”. Împăcarea a fost rapidă, la cancelarie … a realizat că nu merge cu răul, aşa că a lăsat răutăţile şi ne-am văzut de treabă. Nu era chiar rea, dar avea nişte “lipsuri” la unele aspecte. Săptămânile au trecut uşor şi mi-a părut rău când a plecat. Normal, m-am bucurat că s-a întors profesoara oficială, extraordinar de deşteaptă şi bine pregătită.
În rest profesorii mei au fost oameni decenţi. Şi bine pregătiţi. E interesant să aud generaţia asta de după mine cum îi desconsideră, deşi sunt acceiaşi oameni care mi-au pus mie în cap tot ce trebuia să ştiu pentru a lua bac-ul fără stres şi a intra şi la facultate.
Nu am negat niciodată dreptul la revoltă. Am fost prima generaţie de elevi care a ieşit în stradă, când se pregătea prima schimbare în sistemul pentru Bacalaureat. Îi prindea pe deştepţii de la Minister cheful de schimbări şi noi eram în an terminal. Normal, am ieşit la demonstraţii şi am obţinut amânarea dorită. Dar am venit acasă după greve şi ne-am continuat studiul … pentru că aveam totuşi şcoală şi examene.
Am înţeles că e harababură, am înţeles că sunt şi profesori nepregătiţi. Ştiu că se fac meditaţii de la clasa întâi. Şi pe vremea noastră se făceau, nu au descoperit părinţii voştri meditaţiile. Ai mei erau prea săraci pentru multe meditaţii, dar am primit ajutor la materiile de examene, pentru că până şi tocilarii aveau nevoie de îndrumare suplimentară. Asta dacă doreai să iei nişte examene, nu să rămâi în an terminal până la 40 de ani.
Sistemul de învăţământ este în continuă schimbare şi elevii sunt cei care suferă. Culmea este că, deşi sunt problemele aceastea, sunt şi elevi care iau note foarte bune, care încă merg la olimpiade şi dau de pământ cu reprezentanţii altor ţări, care intră la facultate atât de uşor încât nu înţeleg pentru ce s-au stresat atât.
La fel de interesant este că puţini din elevii merituoşi au timp să bălăcărească profesori, pentru că au de citit şi studiat. Cunosc şi eu câţiva elevi de genul ăsta şi în viaţa personală şi în blogosferă. Culmea este că ei pot să înveţe, oricare ar fi situaţia şi să scrie româneşte. Unii dintre ei probabil se simt călcaţi pe bătături de acest articol, deşi nu ei sunt targetul.
Ţinta o reprezintă masa de inculţi, care nu sunt în stare să posteze ceva decent, care nu au citit o carte de hăt bine, dar care sunt primii la a comenta despre cât de idioţi sunt profesorii. Am o ştire pentru voi: la 15 ani sunteţi nişte “nimeni”. Încă aveţi cel puţin 6-8 ani de studiu, poate şi 10, până să aveţi dreptul de a şterge pe jos cu un om ce a trecut şi printr-o facultate, în timp ce voi tremuraţi că vine teza la mate.
Sfatul unui fost elev (nu neapărat eminent, dar oricum bun) este să vă vedeţi de ecuaţiile de la mate şi problemele de optică de la fizică. Să citiţi mult, să învăţaţi şi să vă găsiţi drumul în viaţă. Dacă sunt profesori prost pregătiţi, cooptaţi părinţii şi faceţi ceva concret. Nu îi băgaţi pe toţi în aceeaşi oală, că nu aveţi dreptate. Şi lăsaţi aerele de superioritate, pentru că nu aveţi niciun fundament. Faptul că profesorul în cauză nu este de top, nu înseamnă că este un cretin şi oricum are mai multă şcoală. Vedeţi ce puteţi “fura” de la el şi discutaţi cu părinţii alternativele. Ele există mereu.
Până la noi revoluţii în învăţământ, amintiţi-vă că sunteţi la şcoală pentru a învăţa şi a merge mai departe. E greu să schimbi sistemul şi poate că nu merită. Profesori nepregătiţi şi măsuri abuzive au existat dintotdeauna şi nu se termină la voi. Schimbaţi mentalitatea şi fiţi puţin egoişti. Vedeţi-vă de treaba voastră şi veţi trece cu bine peste tot. Culmea este că şi la facultate veţi da de tot felul de ciudăţenii şi problemele din liceu vi se vor părea o glumă.
Toate acestea sunt etape de dezvoltare pe care trebuie să le treceţi. Oricât de proşti vi se par profesorii sau sistemul, rezistaţi şi învăţaţi cât puteţi de bine. Lăsaţi aerele de justiţiari şi reveniţi la cărţi.
Încă un secret: după ce veţi termina cu toată şcolarizare şi veţi fi întâlnit toate speciile şi ciudăţeniile cu putinţă, totul vi se va părea o glumă. Şi nu veţi înţelege de ce aţi consumat atâţia neuroni pe ceva ce nu contează atât de mult. Să nu mai vorbim despre ce şefi puteţi avea când intraţi în “câmpul muncii”, pentru că prostia nu se opreşte la sistemul de învăţământ. Şi pe şefi nu îi mai poţi persifla aşa ca pe profesori, că rămâi cu rata la casă neplătită.
Life’s a bitch ..
