Sunt destul de “întârziată” când vine vorba de pasiunea pentru pozat. Am crescut cu un tată “pozar” şi totuşi nu s-a prins de mine. Iubi e cel care mi-a făcut cadou prima “săpunieră” şi care m-a întărâtat să fac şi eu câte o poză pe unde mergem. Am mai umblat puţin înainte de a ne cunoaşte şi-mi vine să-mi trag şuturi că nu am făcut poze. Hai să ne gândim doar că am ajuns odată în Ceahlău, pe un vârf ascuns între nori şi că am de atunci doar amintirea sentimentului că sunt deasupra lumii. Oare nu prindeau bine nişte poze?
Am pornit de la câteva poze răzleţe în Budapesta sau Munchen şi anul trecut am luat-o ambii razna aici cu mii de poze făcute. Vreo 20 de mii făcute de “soare” şi cam pe la jumate făcute de mine. E păcat să vezi asemenea locuri şi să nu aduci ceva cu tine acasă. De fapt, zic io, e păcat să vezi orice chestie frumoasă şi să nu o imortalizezi. Nu trebuie să dai mia de dolari pe un aparat, cum a făcut nebuna de serviciu, orice “săpunieră” îşi face cât de cât treaba. Că poate nus’ poze la nuş’ ce rezoluţie sau la calitate genială, dar măcar surprind momentul.
Şi e atât de plăcut să stai cândva liniştit şi să te plimbi printre folderele de poze. Stai, priveşti, retrăieşti şi zâmbeşti …
Iată ce poze mi-ar fi părut rău să nu apucăm să facem (staţi liniştiţi că nu urc toate pozele).
Asta e veche … de la prima noastră ieşire împreună, cred prin 2002, dacă nu mă înşel.Poză făcută de iubi, că pe vremea aia doar el era fotograful familiei, în Budapesta (se vede Parlamentul peste Dunăre).
Acum câţiva ani, la o plimbare spre Munchen, am ajuns şi la fostul lagăr de exterminare din Dachau. Un memento al mizeriilor pe care rasa umana e în stare să le facă.
O spunem cu cea mai mare mândrie .. am fost şi în Albania. Câteva ore în Shkodra, dar am fost şi acolo ..
Unul dintre oraşele pe care le iubim mult amândoi este Munchen cu, zic io, una dintre cele mai frumoase primării din lume. Absolut senzaţional oraşul.
“Flori şi moarte”, o poză făcută în Berlin, într-o zi mohorâtă de octombrie. Am luat atunci la pas oraşul şi, chiar dacă am văzut prea puţin din el, am putut savura micuţa plimbare şi am reveni în ţară cu un folder de poze la care şi acum ma uit cu drag.
Zona istorică din Dresda, absolut superbă. Un oraş ce şi-a repus clădirile vechi în picioare şi pe care ar fi păcat să-l evitaţi.
Doar am tranzitat Praga, în drum spre Berlin, dar merită măcar un weekend de patrulare pe străzile pline de clădiri frumoase. Am prins catedrala din “castelul” de pe deal la ora 2 noaptea. Noi şi pazinicii. Un oraş ce ne-a foarte impresionat, sper să-l aprofundăm.
Marea noastră dragoste, Cavtat din Croaţia. La un pas de Dubrovnik. Mare clară şi albastră, istorie şi multă linişte. Şi, dacă tot vorbim de lucruri sfinte …
… cetatea Dubrovnik-ului, un loc absolut impunător. Am fost acolo de 3 ori deja şi nu cred că ne-ar deranja să-l mai vedem de vreo 30 de ori.
Asta am acum ca desktop background. Trsteno, un locşor rupt de lume, recomandat de cumnatu’. Ne-a lăsat pe toţi mască, atât este de frumos.
Manhattan noaptea, văzut de peste Hudson în New Jersey. Nu insist cu poze, sunt mii deja în diverse foldere şi scriu despre aventurile noastre de un an şi mai bine. Mi-ar fi părut rău în fiecare caz să nu avem măcar un aparat mic la noi. Uite câte locuri frumoase ar fi rămas “în ceaţă”. Ne-am fi amintit doar că parcă era frumos acolo, dar aşa deschidem doar un folder şi ne amintim pe unde am avut norocul să călcăm.
Vă invit deci să acceptaţi această “leapşă” şi să puneţi pe blogurile voastre câteva poze care credeţi că descriu minunat locurile frumoase pe care le-aţi văzut. Şi care vă ajută să nu uitaţi. Dacă nu aveţi blog, dar folosiţi picasa sau orice alt site de stocat poze, puneţi links în comentarii şi povestiţi-ne ceva despre locurile respective şi de ce vă sunt dragi.
