- mare isterie la TV de câteva zile cu “iarna nu-i ca vara”. Atât de mare, încât ne gândeam să luăm trenul, ferească sfântul;
- pe teren .. parţial “isteria” a fost susţinută de realitate. Poate nu atât de apocaliptic, dar pe aproape;
- drumul în judeţul de reşedinţă e penibil. Se lucrează pe tronsonul Timişoara – Lugoj de secole, tot e în lucru. Mai ceva ca meşterul Manole;
- în zona Orşova drumul e sinistru pe nişte porţiuni. Bătaie de joc şi de maşină. Am început să dăm de zone de polei;
- cum ne apropiam de Craiova, întâlneam tot mai des maşini care aruncau material antiderapant sau erau echipate cu pluguri. Carosabilul era deja “ciudat”, dar efortul lor dădea deja rezultate;
- tot întrebam ca prostul “auzi, acum lunecă”? aşa e când ai un şofer care conduce ca un zeu. Nu vreau să mă gândesc ce ieşea dacă eram eu la volan;
- Craiova are centură. Şi bordură undeva la mijloc, de era să rupem o roată. Să le fie însă de bine, ne-a bucurat ocolul oraşului. Ne bucură şi că avem ceva centură la TM şi va fi una completă când voi ieşi eu la pensie. Asta dacă ne grăbim.
- Pe Bucureşti-Piteşti te simţeai ca pe pârtie. Circulau şi acolo utilajele, nu am ce spune. Am trecut pe lângă un plug din ăsta de ne-a pleznit nişte kile de zăpadă peste maşină. Parbrizul s-a înnegrit. La faza asta io ieşeam în decor. Din nou, bine că n-am condus;
- Bucureşti la 4 dimineaţa. ALB. Magnific. Se circulă greu de tot. Zăpadă peste tot, utilajele muncesc de zor.
- parcăm în spate la Intercontinental. Ne înfigem de fapt cu maşina în zăpadă;
- Ateneul e şi el superb. Exact când să pună “soarele” aparatul la ochi să îl pozeze cineva stinge luminile. Pozezi pe naiba ..
- umblăm greu, mai mult prin urmele de la maşini
- pleacăm din Bucureşti după 10. Se circulă deja “boboc” faţă de ce a fost în urmă cu câteva ore. Ieşim din oraş repede
- pe autostradă sunt porţiuni grele, dar era şi mai tragic, dacă utilajele în cauză ar fi “dormit”. Mai vedem câte un tir prin şanţ, ocazie pentru iubi să povestească aventurile lui la volan
- prindem mult drum doar umed, ceea ce este bine. Şi câte un tâmpit care intră pe drum ca loaza. Un ţigan merge pe serpentine cu 10 la oră. Şi-a umplut frigiderul;
- ajungem la Timişoara după 22 de ore de drum şi stres. Rupţi.
- măcar am luat viza. Acum ştim de unde luăm laptop.