Înainte să vă repeziți cu urările, săru’mana, au venit acum o lună 🙂
Nu despre asta doream deci să scriu, ci despre faptul că din păcate, de când suntem cu toții pe Facebook, telefonul sună tot mai rar de ziua noastră.
Nu știu alții cum sunt, dar mie-mi place să fiu sunată.
Dacă este ziua mea, apelul tău nu mă deranjează
În general nu mă deranjează niciun apel, decât dacă apelantul încearcă să-mi vâre pe gât cine știe ce minune de afacere senzațională sau să-mi vândă sfântul știe ce minunăție care să-mi schimbe viața, să mă facă blondă, cu „balcoane” mari și eventual cu 20 de ani mai tânără.
Dacă nu ai asemenea planuri de face măcel printre neuronii mei, apelul tău va fi apreciat și binevenit.
Nu contează că nu ne-am mai auzit de 10 ani
Oricât de mult ținem unii la alții într-un anumit moment al vieții, tumultul cotidian ne îndepărtează.
Am prieteni extrem de dragi cu care vorbesc o dată la câteva luni. Nu pentru că am încetat să țin la ei, ci pentru că suntem toată ziua atât de bombardați de o mie de chestii, încât e imposibil să păstrezi cu toți flacăra încă vie.
Deci, chiar dacă nu ne-am mai auzit nu știu de când, dacă mă suni, reluăm discuția de parcă am fi lăsat-o neterminată acum 2 ore.
Nu mă supăr niciodată dacă un amic nu a mai dat semne de viață de când eram studenți, pentru că știu că nici eu nu pot să fiu mereu la zi cu cei pe care ar trebui să-i contactez mai des.
Un asemenea apel e gratis pentru tine
… sau costă extrem de puțin.
Mă gândesc la cum zumzăia telefonul meu acum 15 ani de pildă, deși costurile pentru convorbirile respective erau sensibil mai mari. Și totuși sunam și prin alte țări, plus înroșeam liniile naționale, când dădeam de vreun prieten la fel de nevorbit ca și noi.
Sună. Nu e o avere la miile de minunte gratis pe care le ai. Chiar dacă dai 4-5 apeluri de genul acesta pe zi, tot nu sărăcești.
Nimic nu se compară cu un „La mulți ani” prin viu grai
Un mesaj pe timeline se va pierde între multe altele. Anul acesta de pildă am încercat să le răspund personal tuturor, au fost însă peste 200 de mesaje și probabil am omis câteva. Să scrii prin mesageria privată de pe Facebook este deja o idee mai bună, dar cel mai bine este când îl suni pe sărbătorit.
Nu știu alții cum sunt, dar pe mine cel mai mult mă bucură aceste apeluri.
Poate că-s nevorbită, poate că vreau să mă simt prințesă pentru o zi, dar apelurile primite de ziua mea chiar m-au bucurat.
Eu am pornit la drum cu Dialog si aveam 10 minute nationale si 300 in retea. Era imposibil sa imi ajunga. Visam sa am minute sa pot vorbi fara stres de cost suplimentar. Am trecut la prepay si situatia s-a mai schimbat, au mai crescut minutele…50-60 nationale si 1000 in retea.Era altceva dar si firma isi schimbase numele.Vorbeam zilnic cate 2-3 ore de apeluri efectuate si 1-2 ore de apeluri primite.Plus mesaje text trimise.
Acum am nelimitat si folosesc telefonul ca gps sau sa mai citesc vre-o stire. Si bine inteles Facebook. Nu sa vorbesc. Sa urmaresc ce fac altii.Chatul il am inactiv. Pe peretele MEU scriu doar EU ( ca doar ii peretele meu, nu peretele prietenilor mei). Deci desi acum am mai multe posibilitati sa comunic nu o mai fac la fel. Multe s-au schimbat.
Eu nu ma omor cu uratul de ziua mea. Mi se pare ca este o zi ca oricare alta. Toate ar trebui sa fie speciale in felul lor, asa ca eu nu semnalizez cand e ziua mea ca sa mi se umple timeline-ul.
E drept, dacă primesc mesaje de la oameni care chiar și-au amintit de ziua mea… e altceva. Treaba lor dacă și-au pus sau nu o notificare, ceva. 🙂
Dar pe mine nu minunea numită internet mă împiedică să sun lumea, ci o meserie în care mai mereu eram deranjată, dacă suna telefonul sau în care deranjam dacă sunam să pun niște întrebări. Și uite așa, ajutată și de scripta manent, gata: am convertit-o și pe mama. Aștept să învețe să citrească și nepoțelul meu, deși cu el mă descurc cu GUFuri și emoticoane:)
La mulți ani!
La multi ani si o aniversare frumoasa!
Eu in opozitie cu tine am stat cativa ani fara mobil. Acum am doar 80min lunar si vorbesc 10-20 min. Prefer sa sun /dau email si sa stabilim intalnire face to face (old fashion): e mai personala si mai calda. Unde nu se poate folosim skype. Din pacate am impresia ca telefonul depersonalizeaza, transmite ce vrem noi sa zicem (informatii) si taie comunicarea corporala.
Ca bine zici. Si eu prefer sa fiu sunata, desi nu au toti numarul meu de telefon. Apropiatii ma suna mereu, dar sunt si exceptii care prefera sa lase un mesaj pe FB, spre dezamagirea mea 🙂
Vezi? De aia am preferat sa te sun si sa nu iti urez chestii prin retelele de socializare. :))
Gând în gând cu tine.
De ziua mea pot să nu-mi închid telefonul dacă nu vreau să fiu deranjată,e de ajuns să închid wi-fi-ul și gata.
Eu sunt mai old-school așa….