Având proaspătă amintirea ultimei mele întâlniri cu bucuria de a plăti impozit „pe persoană fizică” ce datează din 2007, azi m-am înarmat cu multă răbdare și înțelegere, așteptându-mă să ajung la analize (chestii legate de gravidie) pe la 14 cel mai devreme, deși era 10, când am plecat de acasă.
Știam că sediul s-a mutat de unde și-a dus mutu iapa undeva prin 700, dar nu eram atât de sigură, așa că am profitat de ocazie și am bâzâit-o puțin pe Tomatina. Să aflu și io cum merge renovarea apartamentului, cum stă cu pregătirile de nuntă etc. Printre detaliile respective am aflat și unde-i ANAF-ul în Timișoara.
Am ajuns în zona financiară (cică avem și noi așa ceva), am parcat mașina în parcarea aia șmecheră (cu un leu pe 15 minute, preț o idee mai mare decât în Queens, New York – dar știm noi că românii sunt mai bogați decât proștii ăia de americani), l-am lăsat pe un domn să își scoată mașina din loc, așa că m-am trezti cu „plaț” premium chiar în fața ușii. Doamnă, nu oricum.
Am intrat în clădirea cea nouă și am început să mă uit ca vițica la poarta la fel de recent pusă în funcțiune. La poartă un aparat de scuipă tichete, am luat unul pentru nuș’ ce calculare (mă gândeam că poate trebuie) și unul pentru casierie (că teoretic asta trebuia să fac). Numărul 204. Neștiind unde-i corpul c, m-am dus înainte ca rusul și am dat de o sală mare cu ghișee „casă” și loc de stat pentru contribuabil. Un televizor mare afișa numerele. 160 era la rând, se mergea pe 5 ghișee, așa că pentru prima dată în zi am nutrit speranța că nu stau acolo până mi se rupe apa (deci undeva în februarie).
Aer răcoros, lumea liniștită (ce minune poate face un amărât de sistem de ordine). Nu știu dacă au trecut 15 minute (am încercat să citesc pe Nook, dar mergea treaba repede, deci nu m-am cultivat prea mult), că mi-am văzut numărul pe afișaj. Acu-i acu’. Să te ții draci și plimbări aiurea.
M-am înfipt la casieria 1, am dat bună ziua și am întins tichetul de ordine, apoi hârtia de la ANAF. Nu era nevoie de buletin, doar de cei 69 de lei datorați. Doamna i-a luat zâmbind (amuzată de faptul că-i dadusem 200 de lei .. eu aveam 2 hârtii, dracu a stat să numere că erau ambele pe aceeași sumă), mi-a dat restul, i-am urat un weekend plăcut și mi-a întors urarea, precizând însă că lucrează și mâine.
Cam asta a fost.
Nu am mai stat ca prostul la 5 ghișee, nu mi-au frecat 3 oameni niște bani, am primit confirmarea de plată imediat, un bună ziua și .. gata. Am observat că, dacă doream să stau ca doamna acasă (și să nu mă trambalez până acolo), aș putea face plata și online. Cu toată lipsa de dragoste pe care o am ca și plătitor de taxe pentru organismul care mă scutură de bani periodic, nu pot să nu apreciez schimbarea uriașă în serviciile respective. În loc de nervi și timp aiurea pierdut, m-am simțit aproape ca la o bancă, unde-ți faci treaba în câteva minute, nu faci turism printre ghișee …
Nu pot sa nu-ti taxez “consecventa” cu care ai stabilit ca niciunde nu e ok sa fie cladirea ANAF 🙂 acum vreo 5-6 ani, citez :”Timisoara este un oras mare, nu inteleg de ce mama lu’ proces verbal trebuie sa intru in zona industriala si sa platesc 20 de lei pe taxi pentru un impozit” – super nemultumita da? Acuma, cand parca te-au auzit plangandu-te, sediul ANAF e “unde și-a dus mutu iapa undeva prin 700”.. C’mmmooooon????
Bre, citeste ca lumea ce scriu: Știam că sediul s-a mutat de unde și-a dus mutu iapa undeva prin 700
Unde si-a dus mutu iapa e fostul sediu. Ala nou e prin 700. Nu-s deloc nemultumita, is INCANTATA de noua locatie 😉
Asa te vreau :))
Când am citit începutul, eram sigură că va urma o poveste de coşmar. Şi când colo, surpriză. Zău că asta chiar este surpriză. Şi mai vrem astfel de constatări, că ne-am săturat de războaie cu autorităţile şi de timpul pierdut pe la ghişeele lor.
Exact asa m-am simtit si e miercuri cand am fost sa-mi fac pasaport. Ultimul mi-l facusem acum 10 ani, tot asa la cozi imense si stat la un miliard de ghisee. Acum mi-am luat numar de ordine si in 15 minute am terminat cu totul. Plus un functionar amabil care mi-a zambit si mi-a urat o zi frumoasa 🙂
detaliezi puţin despre plata online, te rog? Online cum, este o platformă de plată? Trebuie să ai un cont deschis? Sau cu internet banking?
Era o foaie acolo cu IBAN-ul de folosit pentru platile pe persoana fizica. Nu am mai multe date, dar ma gandesc ca se poate folosi contul ala …
In ultima vreme sunt din ce in ce mai interesati sa-ti platesti darile si de aici poate si “confortul” care incet incet ajunge si in institutiile noastre iubitoare de “cadouri”. Daca ai ghinionul sa detii o firma si mai si datorezi ceva la stat scapi si de drumul pana la institutie deoarece te trezesti cu conturile blocate sau goale…