Am o mică pauză de postat pe blog, că sunt toată ziua în “mină”. S-au adunat nişte proiecte şi n-aş sta în 11 martie seara să finalizez, când teoretic oi avea altele pe cap. Aşa că scuzaţi liniştea. Între timp, după ce i-am tot zis jumătăţii “tu de ce naiba nu-ţi faci blog”, se pare că astă-seară l-a pocnit inspiraţiunea cu o poveste de pe când intra probabil la corupere de minore, de se dădea la mine 😀
Luaţi deci şi citiţi, că tot avem noi pata pe taximetrişti. Uite deci cum a fo’ viaţa şi din partea cealaltă.
Lăudaţi şi cântaţi, poate se ţine de scriitură, că n-am avea chiar ce pierde. Dacă se ţine de treabă, promit să îi pun şi de un design de stă calul în coadă, de-mi permiteţi să fac aluzii la ze article.
Vă las, că tre’ să fac un design “psihedelic” pentru nuş’ ce trupă de prin ’79 chiar (nu, nu e Pink Floyd) şi văd tot roz şi verde isteric in faţă.
