Foarte interesant că timp de 10 ani muzica a fost “domeniul” şi marea mea dragoste şi totuşi pe blog am scris prea puţin despre artiştii care mi-au înseninat zilele sau m-au ajutat să-mi ard “durerile”. La loc de cinste se află Nightwish, varianta pre-despărţirea de Tarja Turunen, fosta lor vocalistă. O linie instrumentală absolut genială, complexă şi “dură” în acelaşi timp şi o voce excepţională, aşa cum prea puţini muzicieni au.
I-am descoperit datorită unui ascultător care-mi tot cerea piese Nightwish, pe vremea pe când realizam o emisiune “by request” la defunctul Analog FM din Timişoara. Ştiu că aveam 2 discuri în arhivă dar cum nu era muzică prea “comercială” nici nu intra în playlist-ul obişnuit, aşa că singura ocazie era într-o emisiune ceva mai altfel, unde se difuza muzică mai “serioasă”.
Nu aş putea să vă spun sincer care este prima piesă pe care am auzit-o în perioada aia, cert este că am găsit una dintre cele cerute de ascultătorul meu şi pur şi simplu am simţit că mă topesc când am auzit muzica asta. Am făcut apoi tot posibilul să difuzez câte o piesă de a lor duminica, “ridicam” sunetul la boxele profesionale din emisie şi simţeam fiecare acord fizic în toate măruntaiele. Asta când nu puneam căştile de studio tare şi urlam odată cu piesa.
Aceasta a fost Sleeping Sun, creată în “cinstea” eclipsei din ’99 pe care am prins-o unde altundeva decât la radio. Îmi amintesc şi acum că am difuzat Prince – Purple Rain şi Deep Purple – Child in Time, să pot vedea şi eu ceva. Pe vremea aia nu se dădea muzică de pe comp, deci mixam CD-uri, aşa că trebuia să fii în emisie să dai “play”, altfel lăsai pauză … deh .. vremuri …
O altă piesă pe care o iubesc de ani buni este Walking in the Air. O ştiam de ceva timp în versiunea lui Aled Jones, care sună şi ea senzaţional. Tarja însă îmi aduce fiori pe şira spinării de fiecare dată. Şi dacă tot vorbim de fiori …
Veţi ierta că nu e clip obişnuit, dar merită să fie ascultat până la capăt. O piesă mai rapidă dar tot plină de personalitate datorită vocii Tarjei – Nemo
Voi încerca să nu vă pun links către zeci de piese (că-mi plac destule), aşa că fac eforturi să nu pun chiar atât de multe. Dar Wish I Had An Angel apărută şi pe soundtrack-ul “Alone in the Dark” trebuie să fie ascultată, că sună excelent.
Dacă tot are Tarja şcoală de canto, uite şi o piesă care i se potriveşte ca mănuşa: The Phantom of the Opera.
Vă mai plictisesc cu un clip, o piesă pe care o am şi acum pe mp3 player (bun că am mai multe cu Nightwish) – Come Cover Me
Încă una şi mă duc .. Angels Fall First
Dacă v-am deschis apetitul pentru mai mult, vizionaţi în continuare piesele lor. Sunt absolut frumoase.
Vom ajunge invariabil la marea discuţie: cum sunt Nightwish fără Tarja? Din punctul meu de vedere sunt praf. Aşa cum este şi ea fără ei. Noua vocalistă e simpatică, dar cu 10 clase sub o vocalistă ca Tarja. Am vizionat 30 de secunde din Bye Bye Beautiful şi mă doare deja neuronul. E ca o Sandra care cântă rock din ăla de unică folosinţă. Linia melodică este insipidă, iar fătuca din păcate atrage probabil parte din publicul lui Bieber.
De partea aialaltă I Walk Away este încă un exemplu că o piesă bună are nevoie de o linie melodică bună, de instrumentişti talentaţi şi inspiraţi, nu doar de o voce fără greşeală.
Opinia iubitorilor de muzică este împărţită, sunt unii care au acceptat “sciziunea” fără probleme şi alţii care, la fel ca mine, consideră că Nightwish au murit odată cu despărţirea de Tarja. Oricum există destule piese excepţionale de pe vremea respectivă pe care ar fi păcat să le treceţi cu vederea.
