Nebu’ a prins la discuţii nişte dansatoare “exotice”, să fim şi noi politically correct, iar concluzia este că doamnele prestează la bară şi prohabul clienţilor pentru că “se câştigă bine” şi “asta ştiu să fac”. Unele au deja familii, poate chiar copii, dar continuă să lucreze în schimbul trei pentru că se câştigă destul de bine. Nu sunt femei vândute prin cine ştie ce ţări de mâna a şasea şi obligate să facă asta, au două mâini şi două picioare, chiar dacă între urechi mai bate vântul, deci ar putea face şi altceva.
Dar, dacă le întrebi de sănătate, îţi vor replica repede “nu ştiu să fac altceva”.
Aşa este. Că pentru măturat un apartament sau strâns gunoiul ai nevoie de 3 PhD-uri, că nu poţi sta cu nişte copii sau lucra la bandă, decât dacă ai terminat doctoratul la Harvard. Iar muncile respective sunt pentru vaci proaste, nu pentru nişte întreprinzătoare de talie mondială, ce au descoperit farmecul poşetelor “viton”, luate de la Obor sau al hainelor cu cât mai multe podoabe, că doar tre’ să ştim să ne şi promovăm.
Mă laud că sunt super deschisă în multe aspecte. Înţeleg multe lucruri, dar peste asta eu cel puţin nu pot trece. O fi educaţia conservatoare, naiba ştie. Cert este că am zero respect pentru asemenea individe ce se ratează în halul ăsta pentru nişte lei în plus. Care fac cu toţi străinii lucruri pe care în mod normal le faci cu un bărbat pe care îl iubeşti.
Nu pot înţelege aceste alegeri, mai ales când sunt destule femei care muncesc din greu, doar pentru a nu apuca pe un asemenea drum. Sunt destui oameni care trăiesc de pe azi pe mâine, doar pentru că nu sunt dispuşi să se mânjească în halul ăsta. Şi nu mai inventează scuze penibile pentru a-şi scuza de fapt lenea sau lipsa de interes pentru a face totuşi ceva cu vieţile lor.
Voi cât de înţelegători sunteţi în ceea ce priveşte aceste “profesioniste”?
PS: dacă e să termin într-o notă mai relaxată. Ce este un copil pentru o prostituată? … Accident de muncă.
