Azi e mare foşnet cu valoarea incomensurabilă (de 50 de lei) pentru un tigru (rasă protejată etc.). Ceea ce mă lasă pe mine cu gura căscată este (din nou) marea noastră problemă: condiţii cretine pentru animalele respective. Ştiu de la Zoo-ul din Timişoara cum erau într-o vreme cuştile: CUŞTI. Adică 2 metri pe 3, unde se înghesuiau urşii, lupii şi ce animale muribunde mai erau.
Nu ştiu de ce dar bănuiesc că şi răposata cu blană avea loc de plimbat câţiva metri. Nu am fost la Sibiu la Zoo, din ce am văzut pe net cam pe acolo ne învârtim. Dacă greşesc, my bad.
Asta e o poză de pe net, că nu ştiu unde soarele răsare am pus cele câteva sute de poze de la Bronx Zoo din New York. Aşa-i când ai prea multe 😀
A se observa că animalul are un întreg HABITAT la dispoziţie, nu o cuşcă. 2-3 locuri de vizionat amplasate strategic şi ‘sticlă’ groasă. Fără zăbrele printre care să-şi bage tâmpiţii mâinile, fără nicio şansă de contact cu animalul.
Veţi spune că nu avem noi bani şi spaţiu pentru aşa ceva. Ok, mergem în ‘satul’ ăsta de pe Costa del Sol, în care stăm noi acum. Fuengirola se cheamă, e la câţiva kilometri de Malaga şi de celebra staţiune de bogătani Marbella. Au un Bioparc (Zoo, cică) un pic mai mare decât habitatul tigrului din Bronx Zoo şi eventual încă unul. Nu vreu să exagerez, dar cred că-i ceva de genul 100 metri pe 100. Un rahat de parc zoologic, pe care-l străbaţi în juma’ de oră, dacă ai chef să faci 300 de poze, câte am făcut eu. Dacă nu, 10 minute sunt arhisuficiente.
Acesta este tigrul lor. Cu un habitat destul de măricel, încât să aibă ‘pisicuţa’ loc de plimbare. Iarbă, o zonă cu apă, diverse chestii specifice zonei din care provide, mai nişte buşteni, un copac etc. Este un limuric de parc, dar fiecare animal are un habitat gândit pentru un minim confort măcar.
Tot ‘geamuri’ te despart de animal, ai zone bune de văzut animalul, ZERO şanse de contact şi mai puţine şanse ca un Gigel să uite uşa deschisă.
Câte grădini zoologice din România au asemenea condiţii pentru animale? Restul: închise. Probabil că nu merităm să avem atâtea parcuri de genul ăsta, dacă înghesuim o asemenea bijuterie de animal între gratii, ca pe un animal de circ. De câte ori mergeam la Zoo-ul din oraş, veneam tristă. Pentru că vedeam cuşca lupilor jigăriţi şi plini de excremente (erau câţiva într-un coteţ mic, de unde atâta curăţenie), vedeam leoaica (parcă din asta aveam pe atunci) vai de steaua ei, vedeam ursul întins în propriile fecale, pe BETON.
S-au făcut modificări şi la noi, eram destul de plăcut impresionată acum 2 ani.
Absolut orice grădină zoologică pe principiul (cuşcă de 2/2) ar trebui să dispară. Nu mi-aş duce copilul să vadă animale muribunde şi ţinute ca vai de ele. Cu a mică a prietenilor noştri am fost de câteva ori deja la Bronx Zoo. Animale curate, îngrijite, cu habitat destul de încăpător, cu iarbă, copaci etc. Leii de mare erau o minune la ora mesei, că îngrijitorii făceau spectacol atunci. La fel la maimuţe.
Oameni cu dragoste de animale, nişte legi serioase şi investiţii adevărate. Nicio clipă nu am stat să mă gândesc ‘vai, bietele animale’, când le vedeam ce îngrijite şi sănătoase erau. Dar, când a fost împuşcat nefericitul ăsta de tigru în Sibiu, toţi am spus undeva în gând ‘măcar a scăpat de chin’.
