Cred ca sunt una dintre putinele persoane pe lumea asta care nu dau pe spate de incantare ca vine Craciunul. Si nici Revelionul .. Cum de am ajuns atat de lipsita de sentimente? Chiar imi este viata atat de amara?
Prima data, cand am inceput sa simt chestia asta, a fost acum vreo 6 ani cred. Era in preajma Sarbatorilor de Craciun. La radio se incepuse o serie de Xmas songs inca de prin 10 decembrie .. tot la 3-4 piese trozneam cate una de Craciun. Chestii frumoase e drept (Eagles – Please Come Home for Christmas, Chris Rea – Driving Home for Xmas etc. .. “muzici” chiar frumoase). Totul a culminat cu Ajunul pe care l-am prins (of course) la radio facand god knows what emisiune. Am avut 3-4 ore de “show” in care chiar am fost plina de verva. MA BUCURAM ca vin Sarbatorile si muzica ma facea sa simt totul si mai puternic.
S-a terminat “tura” obositoare (aveam si multe concursuri, asa ca era destul stres) si am plecat acasa. Eram rupta de oboseala. Vedeam lumea pe strada, calcandu-se in picioare .. sperau sa mai ajunga la un brad, inca mai aveau ceva de cumparat. Isterie, telefoane de pus la punct programul de vizite ..
Am ajuns acasa … Juni a sarit pe mine de bucurie, dand din coada de parca nu ma vazuse de 10 ani cel putin. Ai mei erau si ei “festivi”. Eu eram satula de sarbatoare, ma “consumasem” ca o baterie. Am stat la masa fara nicio pofta. Aveam de toate in casa. Masa era plina de bucate bune, eram cu familia.
Acela cred ca a fost primul Craciun pe care nu l-am mai “simtit”. Eram deja un adult, obosit, venit de la munca in timp de sarbatoare .. doream numai liniste si sa nu mai aud colinde ca simteam ca explodez.
Am petrecut multe sarbatori la “uzina”. Vorbeam despre ele cu bucuria pe care de mult nu o mai simteam. Veneam apoi acasa si nu doream nimic, decat sa ma odihnesc.
Si acum .. incepe nebunia. Am vazut deja in magazine tot felul de minunatii de impodobit bradul. Nu, nici anul asta nu fac brad. Am 2 caini in casa si spatiu limitat. Daca mai pun si un brad in ecuatie, iese dezastru. Singura chestie care ma bucura este ca suntem cu totii sanatosi si ne merge bine. Le voi cumpara alor mei cadouri si, ca de fiecare data in ultimii ani, nu voi mai astepta nimic in schimb. Am descoperit ca imi face placere sa ii bucur. Voi primi si eu cadou de la iubi meu, deja stiu ce ii voi lua la randul meu.
Sunt obosita. De festivismul pe care il abordam cu seninatate, chiar si cand nu suntem “in the mood” .. Ei bine, NU. Nu am de gand sa ma prefac incantata. Astept Craciunul pentru cele cateva zile libere pentru care voi incepe sa duc lupte inca de acum. Astept sarbatorile pentru a sta ceva mai mult cu familia, pentru ca in zilele alea si clientii sunt in petreceri. Am mai mult timp pentru mine si pentru cei dragi.
Zilele acelea nu se vor deosebi prea mult de celelalte. Nu vom manca mai bine, pentru ca mancam bine oricum. In ultimi 2 ani am facut tot posibilul ca diferentele intre zilele de sarbatoare si cele obisnuite sa fie la fel de imbelsugate. Sa le ofer celor dragi cat de mult pot, incat sa nu simta diferentele acestea. Mi-ar placea ca fiecare zi a lor sa fie una de Craciun.
