Stiu stiu .. iar calc pe niste bataturi fine, dar de fapt .. who cares?
Imi amintesc ca in weekend-ul trecut era maxima nebunie cu niste moaste in frumosul targ al Iesilor sau Iashington, dupa cum spunea un mucalit membru pe unul dintre forumurile mele.
Nu stau sa va explic ce parere am eu personal despre modul in care unii reprezentanti ai Bisericii isi fac treaba. Nu voi comenta impotriva evenimentului in cauza: asta este .. sunt niste oameni (vad ca foarte multi), care isi asuma greutatile unui pelerinaj aproape in timp de iarna, pentru a-si imbunatati relatia cu Cel de Sus. Nu stau sa insist neaparat pe faptul ca multi sunt oameni saraci si fara pregatire (in mod normal cei cu job-uri “tari” au deadlines, nu timp de cautat sfintele moaste).
Nu doresc sa batjocoresc oamenii care cred ca asa isi schimba in bine viata si asa grea. Este alegerea lor, poate functiona pentru cei cu credinta .. bravo lor.
Ceea ce m-a ofticat insa puternic, lasand la o parte circul mediatic in cauza si sarmalele cu care se lauda reporterul de la TV, a fost faptul ca am vazut copii stand la coada. Copii dormind la – nu’s cate grade noaptea, cu caciulita si manusi, clar “nelalocul lor”. Asa se simteau cu siguranta, departe de casa, de jucarii si de caldura pana la urma.
Mi se pare “inconstient” (asta pentru ca doresc si eu sa folosesc un eufemism) sa tii copii de 5-10 ani ore si ore numai pentru a ajunge la racla sfanta. Intr-un frig cumplit, agatati de tine, parinte sau bunic pornit pe calea curatirii spirituale.
Am fost si eu copil. Trambalat la biserici, pomeni si parastase, Nopti de Inviere si alte evenimente, asteptand cu nerabdare sa se incheie slujbele kilometrice, incercand sa fac si eu cruce cand trebuie si gandindu-ma cu drag la momentul in care se va termina nebunia si pot ajunge acasa: acolo unde imi este bine si cald, unde pot manca si (pe atunci) juca.
Ma gandesc cu tristete ca multi dintre copiii chinuiti pe frig si departe de casa nu vedeau evenimentul ca si o curatire spirituala (ce curatire sa faca un pusti de 8 ani? Ce pacate poate avea?), ci doar ca un weekend ratat, in care i-a fost frig si abia a asteptat sa ajunga la racla sfanta. Nu pentru a se umple de binecuvantare, ci pentru ca stia ca in momentul ala si supliciul lui s-a incheiat.