În mod normal, dacă tot suntem adulți, ar cam trebui să lăsăm jocurile la o parte și să ne comportăm ca atare. Normal că, la orice vârstă, majoritatea oamenilor se joacă, iar Dojo nu face excepție. Am început destul de târziu, pe la 15 ani, că atunci am avut acces la calculator, dar uite că-s deja 20 de ani de când mai și pierd timpul cu așa ceva.
Nu discutăm aici despre ce joc eu cu Nadia, vă dați seama că la 10 luni avem destule limitări, deși faptul că este energică și puternică ne permite să ne hârjonim, de uităm uneori că e doar un bebeluș.
Când apuc un moment de respiro (și nu mă ocup de dereticat sau munci mai lucrative), mai petrec și eu câteva minute în compania unor jocuri (dacă tot am mai nou și tabletă).
Pe când foloseam Nook-ul și la altceva decât la citit, am descoperit câteva games destul de interesante, dar lista era destul de mică, fiind pentru un Android „modificat”. Aveam deci acces la playstore-ul Barnes & Noble și cam atât (pentru că nu m-am obosit să schimb sistemul de operare al Nook-ului).
După ce am primit un Samsung, am avut în sfârșit acces la jocurile de pe Android și am avut un mic șoc să observ că alea câteva jocuri de strategie care-mi plăceau, aici erau gratis, nu costau 4 dolari bucata. Deh, așa se întâmplă când ai dintr-o dată acces la o piață de câteva zeci de ori mai mare.
Există două jocuri pe care mai intru, când am câteva minute libere (a se citi – probabil când sunt „pe tron”) și care-mi par extrem de bine puse la punct: Empire Rome Rising și King’s Empire (Undying Loyalty). Recunosc că nu sunt jucător de Angry Birds sau Candy Crush, pur și simplu pentru că-mi place să joc în liniște, fără să mă grăbesc. OK, varianta oficială la Candy Crush este că m-am uitat vreo câteva minute și mi-am luat „omor” la un nivel destul de jos, cât să-mi zdruncine încrederea în sine.
Pe vremuri îmi plăcea și câte un shooter, mai un arcade etc. Acum însă, că tot îmbătrânesc, îmi place să construiesc castele și să mai trimit câte o armată la furat. Odată cu trecerea mai serioasă pe munca de web design, am decis să nu mai încarc laptop-ul cu tot felul de jocuri și să-l las să fie doar pentru muncă. Primele săptămâni de „dietă” au fost mai grele, că-mi plăcea uneori să mai joc un Stronghold sau Age of Empires (da, am încă plăceri din astea old-style), dar, de vreo 3 ani, calculatorul are doar programele de muncă.
Nu îndrăznesc să arunc măcar un ochi pe Travian, de el am o lungă și ne-lucrativă dependență. Nu cred să existe joc care să mă fi prins așa de tare. Când te trezești dimineața stresat că poate te-a atacat vreunul peste noapte, ajungi la concluzia că ai deja o problemă.
Acum, deci, joc „offline” mult cu fata și mă bucur să observ că am o răbdare pe care nu credeam că o posed. Până s-a născut, mi-era un pic teamă că mă voi plictisi să mă joc cu un bebeluș, dar nu este cazul. Mi-e drag să mă așez lângă ea și să ne prostim ca doi purtători de pamperși.
Voi ce mai jucați zilele astea? Pe tabletă? Pe calculator? Jocuri de strategie? Puzzles? Un Arcade?
Board games 😉 cu prietenii – cam odata pe saptamana, cu piticul in scoica langa noi. Asta asa, sa se vada ca te poti juca si socializa si dupa ce apare piticotul. Noi deja cercetam board games pt copii si asteptam sa-l initiem si sa ne extindem colectia cu preferate lui 🙂
Pe calculator Skyrim si Crysis2. Pe telefon Godus, Blockheads si DeerHunter2014.
Eu ma joc zilnic cel putin 8 ore 😀 Pentru ca nah, asta e jobul meu (nu, nu sunt tester, chiar exista joburi in game developement care nu sunt de testeri).
La job ma joc jocuri mici, free to play, in cea mai mare parte cu masini (racing, parking etc.), dar si puzzle-uri, adventure-uri, room escape etc. Pentru astea de room escape am facut o mare pasiune 😀
Acasa pe freelance ma joc jocuri de fete: dress up, make up, design de haine, hidden objects, cooking s.a.m.d
Pe langa astea care sunt “cerinta obligatorie” in timpul liber ma joc Criminal Case, jocuri de dash/time management (seria Delicious e preferata mea) cand apare ceva dragut si pe mobil momentan Crazy Farming, Township, Brain Wars si Candy Crush Soda, dar aproape in fiecare zi caut ceva nou.
Imi dau seama din ce am scris pana acum ca pare ca ma joc non-stop :)) Cam asa e, eu sunt gamer-ul in familie. Ideea e ca e necesar pentru mine sa ma joc cat mai mult pentru inspiratie, pentru a cerceta concurenta, pentru a observa trenduri noi, mecanici de joc, design, de fiecare data cand un joc ma prinde ma straduiesc sa imi dau seama ce anume din jocul ala ma face sa nu-l las din mana.
Nimic 🙂 Nu m-am jucat niciodată nimic (nici măcar în copilărie “Nu te supăra, frate”). Trebe’ că e ceva defect la mine 🙂 🙂
Board game, gen: nu te supara frate 🙂 cu diferite tematici (salvat padurea amazoniana, plimbat gasca, ajutat oamenii saraci etc. )
Pe fb am jucat candy crash pana la un nivel (credd ca 150-200), si acum pet save sau ceva de genul asta (o prostie cu cuburi combinate si ceva bombe). Si fiica mea joaca mai bine decat mine jocul asta 😀
In familie, indiscutabil, cel mai captivant joc e scrabble.
Pruncii mai joacă Minecraft, dar când apucăm să ieșim în țarină au opțiuni clasice: tras cu cornete / praștie/ săgeți, pilotaj de zmeu și bătaie cu fân.
Warcraft3 Frozen Throne, Dota2. WOW(world of warcraft) de obicei pe servere RO pt panarama:)))
De la o vreme imi plac mult cele de tip tower defense. Cand nu sunt la pc mai ma joc pe telefon plants vs zombies.
Ma joc mult shootere, cele de strategie imi displac!
Joc strategie in principal (desi mai hoinaresc si pe alte tipuri de jocuri online).